Resuscitare
Sf. Petru stătea la poarta Raiului și aștepta „musafiri”, ca de obicei. La un moment dat aude cioc, cioc… Deschide poarta, se uită, nimeni!
Mai trece un timp scurt și cioc, cioc, cioc… Iese, nimeni.
– Măi să fie, careva are chef de joacă, își zice Sf. Petru
După scurt timp, cioc… cioc… cioc…
Iese Sf. Petru, nimeni.
–Cred că sunt drăcușorii ăia de jos, care fac glume cu mine, își zise Sf. Petru, așa că își ia scăunelul și se asează lângă poartă, cu mâna pe clanță, ca să-i prindă.
După puțin timp aude din nou cioc… cioc, deschide brusc poarta și vede un tip care alerga iute de tot de la poarta Raiului.
– Aloooooo, ce tot bați și fugi ca disperatul, înapoi?! Poate nu te mai primesc deloc!
– Nu vreau să fac asta, dar sunt unii care mă tot resuscitează…
