Ziua Mondială a Contracepției – La 65 de ani după apariția pilulei contraceptive, persistă prejudecățile și lipsa educației sexuale
Ziua Mondială a Contracepţiei este celebrată anual pe 26 septembrie, la nivel global, având ca obiectiv creşterea gradului de conştientizare şi facilitarea accesului fiecărei persoane la informaţii privind alegerea metodei contraceptive potrivite, în funcţie de propriul stil de viaţă, planurile de viitor şi starea de sănătate.
În 2025, anul în care lumea marchează 65 de ani de la apariția primei pilule contraceptive, România continuă să se confrunte cu o realitate în care rușinea, miturile și lipsa educației sexuale cântăresc mai greu decât inovațiile medicale. La nivel global, numărul femeilor cu nevoi de planificare familială (pentru a amâna sau evita o sarcină) a crescut de la 0,7 miliarde în 1990 la 1,1 miliarde în 2021 (+62%). Astăzi, aproape 78% dintre femeile de 15–49 de ani care doresc să evite o sarcină folosesc o metodă contraceptivă modernă, însă peste 250 de milioane rămân fără acces la contracepţie modernă (Naţiunile Unite, 2024).
În România, prevalenţa estimată a utilizării contracepţiei în rândul persoanelor active sexual este de aproape 70%, dar nevoia neacoperită pentru o metodă modernă de contracepţie rămâne ridicată – 26,5%, dar tinerii au nevoie de o atenţie specială. Raportul internaţional HBSC 2021/2022 arată că România se află printre ţările cu cea mai ridicată frecvenţă a utilizării prezervativului la vârsta de 15 ani, în rândul celor care şi-au început viaţa sexuală (75% dintre băieţi – peste media europeană de 61% – şi 67% dintre fete, cu 10 puncte procentuale peste media europeană de 57%). Totuşi, în ciuda acestei creşteri a utilizării metodelor eficiente de contracepţie, aproximativ 25% dintre băieţi şi peste 30% dintre fete nu folosesc protecţie eficientă, expunându-se riscului de sarcini nedorite şi infecţii, atenționează Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), cu prilejul Zilei Mondiale a Contracepției.
Un semnal de alarmă trag și specialiștii platformei de educație pentru contracepție Planifică Neprevăzutul, care avertizează că în timp ce în alte țări se testează alte opțiuni contraceptive față de cele disponibile la acest moment, mulți tineri români nu cunosc opțiunile/ metodele contraceptive disponibile sau evită pilulele contraceptive de teama efectelor secundare „auzite de la alții”, deși utilizarea metodelor contraceptive pot reduce numărul sarcinilor nedorite și contribuie la reducerea mortalității materne și infantile. Tocmai de aceea, „educația sexuală trebuie să devină parte din viața fiecărui adolescent”, transmit specialiștii platformei Planifică neprevăzutul.
„Deși metodele contraceptive moderne sunt mai sigure, variate și eficiente ca niciodată, România rămâne captivă în mituri și temeri învechite. Tinerii au acces la internet, dar nu și la discuții reale cu adulți bine intenționați și informați. Informația circulă, dar rareori este verificată. Mulți caută soluții personalizate, adaptate propriilor nevoi, însă, în lipsa unei ghidări adecvate, alegerile sunt adesea influențate de un marketing abil, nu de cunoaștere și discernământ”, atrage atenția dr. Elena Ucenic, medic primar obstetrică-ginecologie, consultant medical al platformei.
România este pe locul al doilea în Uniunea Europeană la rata de naștere în rândul mamelor adolescente, arată un studiu realizat de UNICEF împreună cu Asociația SAMAS, ceea ce indică o lipsă majoră de informare și de utilizare a metodelor contracepive, deși cele mai multe dintre acestea sunt gratuite. Datele colectate de Planifică Neprevăzutul, în perioada 2021–2024, arată că doar 14% dintre adolescenți folosesc pilula contraceptivă, în timp ce 42% declară că se tem de posibile efecte secundare, cum ar fi creșterea în greutate sau schimbările de dispoziție. Alți 39% menționează mituri persistente despre hormoni, infertilitate sau „distrugerea ovarelor”.
În 2023, jumătate dintre adolescenți recunoșteau că nu au vorbit niciodată cu părinții lor despre sex sau contracepție, iar, în 2022, unul din patru tineri afirma că a apelat cel puțin o dată la contracepția de urgență. Un raport realizat în 2024, de organizația „Plan International”, evidențiază că, în România, aproximativ 50% dintre femeile aflate la vârstă reproductivă folosesc metode contraceptive moderne, în timp ce restul se bazează pe metode tradiționale sau nu utilizează nicio formă de protecție. Raportul arată că lipsa accesului constant la informații și servicii medicale contribuie la un număr ridicat de sarcini neplanificate și la perpetuarea inegalităților între mediul urban și cel rural. În plus, lipsa unui cadru educațional coerent și constant face ca adolescenții să depindă de surse de informare neoficiale (prieteni, social media), ceea ce perpetuează mituri și temeri legate de contracepție și sănătate sexuală.
În 1960, pilula contraceptivă a fost aprobată oficial în SUA, marcând începutul unei epoci în care femeile puteau decide pentru prima dată, în mod real și controlat, dacă și când vor să devină mame. Astăzi, la mai bine de șase decenii distanță, progresul medical a dus la metode contraceptive de nouă generație, mai eficiente și cu mai puține efecte secundare însă aceste opțiuni rămân irelevante acolo unde educația lipsește sau e blocată de prejudecăți.
„Tinerii nu au nevoie de explicații complicate, ci de răspunsuri sincere și sigure. Mulți dintre ei își doresc să se informeze, dar nu au un cadru în care să o facă fără judecată sau presiune. Dacă nu suntem acolo să le răspundem, o va face TikTok-ul – și nu întotdeauna cu rezultate bune”, mai spune dr. Elena Ucenic.
„În cabinet, cele mai interesante discuții pe care le am atât cu adolescenții, dar și cu tinerii și adulții, sunt cele despre despre viața sexuală, ceea ce arată nevoia tuturor de informații, dar mai ales de susținere. Din păcate, majoritatea celor cu care lucrez nu folosesc nicio metodă contraceptivă, barierele fiind legate de prejudecăți și idei false, cu consecințe serioase asupra cuplurilor. În lipsa unor politici publice eficiente, rolul asociațiilor devine cu atât mai important pentru a promova sănătatea sexuală și o viață trăită în siguranță”, atrage atenția și psihologul Mihai Copăceanu, susținător al platfomeni Planifică Neprevăzutul.
Cunoaşterea metodelor contraceptive este primul pas către alegeri sănătoase, atrage atenția INSP, care informează că „există numeroase opţiuni, fiecare cu propriile avantaje şi niveluri de eficienţă. Dispozitivele intrauterine (DIU – steriletul), implanturile şi sterilizarea sunt foarte eficiente şi oferă protecţie pe termen lung. Pilulele, injecţiile, plasturii şi inelele vaginale necesită utilizare regulată şi au o eficienţă atunci când sunt administrate corect. Prezervativele previn sarcina dacă sunt folosite consecvent şi reprezintă singura metodă care protejează şi împotriva infecţiilor cu transmitere sexuală (ITS), inclusiv HIV, chlamydia, gonococul şi trichomonasul. În cazul HPV, prezervativul poate reduce riscul de transmitere, dar nu oferă protecţie completă (motiv pentru care vaccinarea anti-HPV este o măsură suplimentară esenţială de prevenţie). Există şi metode naturale, bazate pe monitorizarea fertilităţii sau pe metoda retragerii, însă acestea au o eficienţă mai scăzută”.
Pentru a preveni riscul de sarcini nedorite și de infecții „este esenţial ca tinerii să fie sprijiniţi să ia decizii informate privind comportamentul lor sexual”. Amânarea începerii vieţii sexuale sau alegerea abstinenţei reprezintă opţiuni valide şi un drept personal, la fel de importante ca utilizarea metodelor contraceptive. Accesul la informaţii corecte şi sprijinul din partea familiei, şcolii şi profesioniştilor din sănătate îi ajută pe adolescenţi să îşi protejeze sănătatea şi să îşi construiască un viitor în siguranţă.
Sarcinile la adolescente reprezintă o problemă majoră de sănătate publică. Acestea implică riscuri crescute atât pentru mamă, cât şi pentru copil: greutate mică la naştere, naştere prematură, deces perinatal şi deces matern. La nivel global, complicaţiile din timpul sarcinii şi naşterii constituie principala cauză de deces în rândul fetelor de 10–19 ani (OMS). Dincolo de impactul medical, naşterea la vârste fragede are consecinţe sociale serioase: abandon şcolar, limitarea oportunităţilor educaţionale şi profesionale, precum şi dificultăţi economice şi emoţionale pe termen lung.
În România, rata natalităţii la fete de 10–14 ani este de 8,5 ori mai mare decât media UE, iar la grupa de vârstă 15–19 ani este de 3,4 ori mai mare. Din cele 148.916 naşteri înregistrate în 2024, 13.816 (9,28%) au fost la mame sub 19 ani: 594 de fete sub 15 ani şi 13.222 adolescente cu vârsta între 15–19 ani. Aproape 1 din 10 copii născuţi în România are o mamă minoră (INS – Evenimente demografice, 2024).
Este nevoie în continuare de informare şi acces la metode contraceptive sigure, pentru ca fiecare persoană să îşi poată proteja sănătatea şi viitorul prin decizii informate. Cum nevoile de planificare familială se schimbă de-a lungul vieţii, sfatul medical ajută la alegerea metodei potrivite fiecare persoană. „Informează-te! Alege metoda potrivită pentru tine şi asigură-te că o foloseşti corect şi de fiecare dată!”, este îndemnul INSP.
Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP); Planifică Neprevăzutul
