Aurul atinge record după record. Datoria externă a României a crescut cu peste 10 miliarde de lei în acest an
Prețul gramului de aur a urcat joi, la un maxim 365,6995 lei, însă finalul săptămânii a adus un nou record, de 370,5328 lei, ca urmare a creșterii cererii.
Uncia de aur a urcat vineri la 2.556,10 – 2.585,40 dolari, apreciindu-se față de sfârșitul anului trecut cu circa 22%, împinsă în sus de intensificarea riscurilor geopolitice, achiziţiile făcute de băncile centrale – în special cele ale Indiei, Chinei sau Poloniei -, dar și de deficitul fiscal al Statelor Unite.
Investitorii și-au majorat în ultimele zile plasamentele în aur ca măsură de protecție, înainte de ședința Rezervei Federale, care va desfășura marți și miercuri, unde s-ar putea decide tăierea dobânzii de referință cu un sfert sau o jumătate de punct procentual. În prezent, rata se află la 5,25 – 5,50%, un maxim al ultimilor 23 de ani.
Atingerea pragului de 2.600 dolari/uncie era anticipată pentru sfârșitul anului, dar în prezent se estimează depășirea nivelului de 2.700 dolari la începutul anului viitor, pentru ca până la sfârșitul lui 2025 să fie atins pragul de de 3.000 dolari.
Tranzacțiile din piața valutară locală s-au efectuat pe parcursul întregii săptămâni în culoarul 4,973 – 4,975 lei/euro, media monedei unice fiind stabilită vineri la 4,9737 lei. Evoluția leului nu a fost afectată de anunțul BNR, potrivit căruia datoria externă totală a României (publică şi privată) a crescut în iulie cu 3,5 miliarde euro și s-a majorat în primele șapte luni ale acestui an cu 10,247 miliarde euro, ridicându-se la 180,33 miliarde euro, astfel că datoria publică a crescut cu 13% în perioada amintită și a ajuns la 86 miliarde euro. Conform aceleiași surse, rata datoriei externe pe termen lung a fost 16,4% în luna iulie 2024, comparativ cu 16,7% în anul 2023, iar gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii, la 31 iulie 2024, a fost de 5,9 luni, în comparaţie cu 5,6 luni la 31 decembrie 2023. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare ale BNR la 31 iulie 2024, a fost de 103,8%, comparativ cu 96,3% la 31 decembrie 2023.
Piața monetară a fost calmă în condițiile în care lichiditatea ridicată a coborât indicii ROBOR foarte aproape de valoarea dobânzii pentru facilitatea de depozit a BNR, care a devenit de mai bine de un an principala rată directoare pentru bănci și s-au menținut la valori comparabile cu cele de la jumătatea lui mai 2022.
Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,55%.
Indicele ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 5,61%, iar indicele la 12 luni la 5,65%.
Perechea euro/dolar a avut o evoluție descendentă până joi seară, când unele informații din presă și comentariile unui fost oficial al Fed admiteau necesitatea unei reduceri agresive a dobânzilor, pentru a stimula economia, ceea ce a schimbat așteptările pieței. De la un minim de 1,1005 dolari/1 euro (atins joi, când BCE a decis să reducă principala rată directoare, cea pentru facilitatea de depozit, de la 3,75 la 3,50%), euro a crescut la 1,1071 – 1,1102 dolari, chiar dacă indicele general al sentimentului consumatorilor americani, măsurat de Universitatea din Michigan, a crescut de la 67,9 în august, la 69 lunea aceasta.
În piața locală, cursul dolarului a scăzut la 4,2884 lei.
Volatilitatea monedei elvețiene față de cea europeană a fost modestă, iar cursul ei s-a mișcat între 5,2830 și 5,3246 lei, cel de vineri fiind stabilit la 5,2884 lei.
Media lirei sterline a fost stabilă, cea de la sfârșitul săptămânii fiind de 5,8899 lei.
Bitcoin a coborât miercuri sub pragul de 56.000 dolari, dar a revenit la finalul săptămânii peste pragul de 60.000 dolari.
După ce a alunecat la jumătatea săptămânii sub pragul de 2.300 dolari, ethereum a urcat la sfârșitul ei, la 2.400 dolari.
*Analiză realizată de Radu GEORGESCU – DOMUS M&D pentru perioada 2- 6 septembrie.