Dolarul american își consolidează poziția de lider

Aversiunea față de risc s-a amplificat în ultima săptămână, iar euro a coborât la sfârșitul acesteia, la 0,9668 dolari, minim al ultimilor 20 de ani, respectiv la 0,9499 franci elvețieni.

Investitorii și-au majorat, în a doua parte a zilei de vineri, plasamentele în dolari americani, franci elvețieni sau yeni japonezi, după ce au fost publicate date care arată că activitatea economică din zona euro a scăzut, în septembrie, la minimul ultimelor 20 de luni, evoluție care indică perspectiva intrării în recesiune.

Pentru a susține economia zonei euro, BCE ține dobânzile jos, ceea ce depreciază moneda unică, dar stimulează exporturile. Comisia Europeană a anunțat că încrederea consumatorilor a scăzut în septembrie la minimul istoric de -28,8 puncte.

Rezerva Federală americană dorește însă un dolar puternic, folosit atât ca o armă politică dar și ca o ancoră antiinflaționistă, acceptând chiar și o scurtă perioadă de recesiune și de creștere a șomajului.

Miercuri, la finalul ședinței sale de politică monetară, Fed a majorat dobânda-cheie cu 75 de puncte de bază la 3 – 3,25% și pregătește, în opinia analiștilor, alte creșteri care vor totaliza 1,25 puncte procentuale până la sfârşitul anului.

În piața locală, cursul dolarului a atins săptămâna tecută trei recorduri zilnice consecutive. Ultimul a fost înregistrat vineri când media a fost stabilită la 5,0679 lei.

Cursul euro a crescut de la 4,9226 lei la începutul săptămânii, la 4,9437 lei la sfârșitul ei, când tranzacțiile s-au realizat în culoarul 4,941 – 4,948 lei. Cotațiile nu au mai avut o evoluție liniară, precum cea din august, ci s-au mișcat în „dinți de ferăstrău”, semn al unor posibile reglaje din partea BNR, care dorește să țină moneda națională cursul sub 4,95 lei.

Pentru a apăra leul, banca centrală va avea la dispoziție și valuta obținută prin emisiunile de euroobligațiuni cu scadența la 4 ani cu o dobândă de 5,1%/an, respectiv la 7 ani cu o dobândă de 6,7%/an. Finanțele au atras de pe piețele externe o sumă de 1,35 miliarde euro, fiind a patra operațiune de acest tip lansată în acest an.

Banca Națională a Elveției a decis joia trecută să aducă rata de referință în zona pozitivă, după aproape opt ani în care aceasta a fost negativă, și a crescut-o de la -0,25% la 0,5%. Cursul francului a atins miercuri un maxim de 5,1663 lei, iar cel de vineri a fost stabilit la 5,1569 lei.

Lira sterlină s-a întărit până la 1,1185 euro dar a atins un nou minim al ultimilor 37 de ani de 1,0835 dolari, pierderea față de moneda americană din ultimele zece zile fiind de peste 7%. În piața locală, media monedei britanice a scăzut de la 5,6620 – 5,6284 lei, ea fiind calculată înainte de creșterea de pe piețele internaționale.

Volatilitatea dobânzilor interbancare a fost de dimensiuni reduse și valorile au crescut spre finalul perioadei analizate.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a încheiat intervalul la 7,91%.

Indicele ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a crescut vinerea trecută de la 8,07 la 8,08%.

Indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a revenit de la 8,21 la 8,22%.

Aprecierea monedei americane a provocat vinerea trecută scăderea metalului galben de la 1.674 la 1.641 dolari/uncie. Deprecierea a avut loc în partea a doua a zilei, astfel că BNR a stabilit un preț al gramului de aur de 269,8092 lei, în creștere față de joi.