Jale de iarna

20 decembrie 2012 | 0 comentarii |

Intr-o zi geroasa de iarna, un urs e trezit din hibernare de strigatul jalnic si perseverent al unui iepuras:

– Caluleee, caluleee! Aoleuuu! Caluleee!…

Suparat, ursul scoate capul din vizuina si se rasteste la iepuras:

– Ba, Iepurila, taci naibii din gura! Nu vezi ca urli langa o pestera de ursi? Doar stii ca pe vremea asta noi, ursii, hibernam!

Iepurasul tace o vreme, dar apoi incepe iarasi: 

– Caluleee, caluleee!… Aoleeeeu!… Caluuutuleee!

Suparat, ursul iese din vizuina cu totul si se repede spre iepuras, zbierand: 

– Mai, nenorocitule, nu vezi ca esti o farama de carne?! Tu te pui cu mine?!

Iepurasul parca a asurzit:

– Caluleee, caluleee! Calutuuleee!

In avantul lui, ursul e gata sa puna gheara pe iepuras, dar acesta se fereste cu iuteala, iar ursul, din cauza inertiei, cade intr-o prapastie ce se afla in spatele iepurasului. Iepurasul se apropie de prapastie, priveste in jos si incepe sa strige jalnic: 

– Ursuleee, ursuleee!… Valeeeeu… ursuleee!…

 

 


Categorii: Umor

Adaugati un comentariu


 

*