Opt spitale trec pe Programul Sănătate, după ce au pierdut finanțarea prin PNRR
Premierul Ilie Bolojan a anunțat că opt dintre spitalele care trebuiau să fie finanțate din PNRR și finalizate până la jumătatea anului 2026 vor fi mutate pe Programul Sănătate 2021 – 2027, finanțat tot din foduri europene.
Proiectele de construire, modernizare și dotare a unor spitale, care au în prezent un stadiu de raportare mai mic de 36% și au pierdut finanțarea din PNRR, vor fi transferate pe lista proiectelor finanțabile din fonduri nerambursabile europene prin Programul Sănătate 2021-2027, pentru a asigura în continuare infrastructura medicală, a anunțat premierul Ilie Bolojan.
„Astăzi, am avut o întâlnire la Palatul Victoria, alături de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, și ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, cu reprezentanții unităților sanitare și ai constructorilor. Scopul întâlnirii a fost să îi informăm pe toți cei implicați despre pașii care trebuie parcurși în perioada următoare”, a transmis premierul.
„Este o perioadă cu presiune bugetară mare, pentru că trebuie să finalizăm proiectele din PNRR până anul viitor, altfel riscăm să pierdem banii alocați. În același timp, trebuie să găsim soluții de transfer sau de eșalonare pentru proiectele începute, aflate în diferite stadii, astfel încât lucrările să poată continua”, a afirmat premierul Ilie Bolojan.
Proiectele vizate de transfer de finanțare
Insttitului Oncologic Timisoara
În contextul reducerii sumelor alocate prin PNRR și al supracontractării proiectelor, transferul către alte fonduri europene devine esențial pentru finalizarea lucrărilor începute, continuarea proiectelor aflate în diferite stadii și asigurarea accesului pacienților la servicii medicale moderne. Cele 8 proiecte vizate de transferul finanțării sunt:
* Sediu nou Spitalul de Urgență al MAI „Prof. Dr. Dimitrie Gerota”
* Laborator de radioterapie la Spitalul Județean de Urgență Pitești
* Relocarea și modernizarea secției de oncologie și înființarea unui compartiment de cardiologie intervențională la Spitalul Județean de Urgență Alba Iulia
* Institutul Regional de Oncologie Timișoara
* Spital nou cu secție de oncologie și neurologie la Spitalul de Urgență Giurgiu
* Construire și dotare clădire destinată secțiilor de boli infecțioase și pneumologie în Oradea
* Investiții în Cazarma 705 Pitești la Spitalul Militar de Urgență „Dr. Ion Jianu”
Nevoia finanțării alternative
Noul Spital Zerlendi
Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) oferea României, în 2021, posibilitatea să construiască, cu fonduri europene nerambursabile, 27 de spitale noi. Numai 24 s-au transformat însă în propuneri concrete. În 2023, șase spitale au fost scoase din lista PNRR – Spitalul „Prof. Dr. Dimitrie Gerota” București (spitalul MAI), Spitalul de Boli Infecțioase Brașov, Spitalul de Ginecologie din Buftea, secțiile de Oncologie și Cardiologie Intervențională ale Spitalului Județean Alba Iulia, un corp nou de clădire la Spitalul Județean Constanța și Spitalul de Obstetrică-ginecologie, Neonatologie, Pediatruie și Chirurgie pediatrică Arad.
În 2023, România se angaja să valorifice fonduri nerambursabile pentru construcția și/sau dotarea de unități sanitare pentru 19 proiecte, dar în 2025 se lucra doar pe 15 șantiere, din care 12 se încadrau, la limită, în termenele de finalizare prevăzute prin PNRR. Doar 8 dintre ele au rămas la finanțare: Spitalul de Urgență din Cluj, Spitalul Craiova, Spitalul de Urgență Bistrița, Spitalul „Agrippa Ionescu” Balotești (spitalul SRI), Spitalul Sibiu, Spitalul „Zerlendi” din București, Institutul Inimii din Târgu Mureș și Spitalul „Sf. Apostol Andrei” din Constanța.
Restul șantierelor ar urma să fie finanțate din alte surse, fie din fonduri europene nerambursabile din alte programe, fie din împrumuturi, după cum a anunțat vineri, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.
Sute de milioane de euro, pe „apa Sâmbetei”
Premierul Ilie Bolojan a anunțat că proiectele spitalelor care nu mai pot fi finanțate prin PNRR vor fi mutate pe fonduri europene din Programul Sănătate, subliniind că „investițiile în sănătate trebuie să continue, pentru a asigura siguranța pacienților, modernizarea infrastructurii medicale și accesul tuturor românilor la servicii medicale de calitate”, chiar în contextul presiunii bugetare și al întârzierilor în derularea proiectelor.
Ulterior, ministrul Dragoș Pîslaru a afirmat că România a transmis, oficial, Comisiei Europene, PNRR renegociat, iar cele mai importante tăieri sunt la spitale, unde bugetul inițial de fonduri nerambursabile, de peste 1,047 miliarde de euro, va suferi o tăiere de 511 milioane de euro, iar 259,8 milioane de euro se mută din grant în împrumut. România pierde astfel sume nerambursabile de sute de milioane de euro pentru domeniul sănătății, iar banii cu care s-ar fi putut face alte investiții în domeniul sănătății sunt mutați dintr-un coș în altul.
Principalul motiv pentru care majoritatea proiectelor nu pot fi realizate în termenul stabilit prin PNRR – până în august 2026, este întârzierea cu care au pornit, efectiv, proiectele prin acest program. Numai pentru a trimite Acordul de Parteneriat spre aprobare Comisiei Europene, România a avut nevoie de trei ani de la începerea negocierilor, dar au fost întârzieri și pentru lansarea ghidurilor solicitantului, cu licitațiile etc., toate cu efecte directe asupra beneficiarilor.
