Reformarea sistemului de sănătate, în viziunea Guvernului Bolojan

Cheltuielile prea mari în raport cu veniturile și calitatea serviciilor serviciilor medicale și ineficiența managerială din unele spitale sunt principalele „anomalii” care trebuie corectate prin noile măsuri de eficientizare a sistemului de sănătate, a transmis premierul Ilie Bolojan, într-o conferință de presă, la Palatul Victoria.

 

Premierul Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul supune „atenției și adoptării” un nou pachet de acte normative care vizează o amplă reformă a sistemului de sănătate, prin care se dorește corectarea creșterii accelerate a cheltuielilor în raportat cu veniturile existente la bugetul actual, creșterea calității serviciilor medicale și criterii de performanță clare, atât pentru conducătorii unităților medicale cât și pentru medici.

Într-o conferință de presă susținută la Palatul Victoria, alături de ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, și președintele CNAS, Horațiu Moldovan, șeful Guvernului a prezentat, astăzi, principalele cauze care trebuie eliminate și direcțiile de acțiune vizate, precedate de o scurtă radiografie a sistemului de sănătate. Noile măsuri vin în completarea celor deja adoptate, prin care s-a anulat exceptarea contribuției la fondul asigurărilor de sănătate a unor categorii de populație și s-a impus plata contribuției la sănătate pentru pensiile mai mari de 3.000 de lei.

„Am anunțat că vom prezenta unul din pachetele importante pe care ne propunem să le adoptăm, pachetul pe sănătate. Am analizat problemele din sistem și propunem soluții care să le rezolve. Aceste măsuri pe care le propunem vin să rezolve cel puţin o bună parte din probleme, atacând cauzele”, a afirmat premierul Ilie Bolojan.

 

Rectificare bugetară de 10 miliarde de lei 

 

Premierul Bolojan a precizat că „sistemul nostru de sănătate a acumulat probleme mari în ultimii ani şi sunt două aspecte majore care îi afectează buna funcţionare. Un aspect major este creşterea accelerată a cheltuielilor şi nu mai putem să susţinem această creştere în anii următori, raportat la veniturile pe care le avem la buget”. Cheltuielile alocate sistemului sanitar, prin Casa Naţională de Sănătate (CNAS), au ajuns la o pondere de 16% din veniturile curente de la bugetul de stat, pondere la care s-a mai ajuns doar în pandemiem, faţă de aproximativ 11% în anii trecuţi, a spus premierul, care a subliniat că există o presiune puternică asupra bugetului pentru acoperirea acestor cheltuieli.

„Anul acesta avem un buget alocat de 77 miliarde de lei, la care colegii noştri ne-au solicitat o suplimentare obligatorie, în aşa fel încât să putem aduce facturile restate la zi – pentru că din martie nu am mai avut capacitatea financiară de a achita integral sumele – şi, de asemenea, să putem funcţiona până la finalul anului. Iar pentru asta ne trebuie cel puţin 10 miliarde, rectificare suplimentară, ceea ce reprezintă o presiune mare pe bugetul de stat”.

A doua problemă majoră a sistemului este că „această creştere importantă de sume pe componentele de sănătate nu se reflectă direct proporţionat în calitatea serviciilor pe care sistemul nostrum de sănătate îl oferă cetăţenilor şi nici în percepţia şi satisfacţia pacienţilor faţă de sistemul sanitar”, a adăugat Bolojan.

 

Tratamente generice vs tratamente inovatove

 

Șeful executivului a criticat, de asemenea, faptul că pacienții care pot fi tratați cu medicamentele generice (mai ieftine), primesc medicamente inovative (mai scumpe), din cauza întârzierilor aprovizionării în sistem.

„Din păcate, avem un supraconsum de medicamente și proceduri inadecvate în această zonă. Avem o pondere importantă a medicamentelor inovative atât ca volum, mult mai mare decât ar fi normal, dar și ca sumă, iar tratamente care pot fi rezolvate cu medicamentele generice, datorită întârzierilor din sistem, sunt rezolvate la prețuri de două – trei ori mai scumpe cu cele inovative. Și e nevoie ca acolo unde medicamentele scumpe pot fi înlocuite de medicamente generice să facem acest lucru și doar acolo unde nu există înlocuitori să menținem în continuare aceste tratamente scumpe, care depășesc posibilitățile sistemului”, a punctat Ilie Bolojan.

Potrivit acestuia, există „o debalansare a activității în sistemul sanitar” și în ceea ce privește prevenția și screeningul, care „generează costuri generale mult mai mari, pentru că pacienții ajung în sistemul spitalicesc cu boli într-un stadiu avansat, întrucât prevenția este slabă și ponderea tratamentelor în cabinetele medicilor de familie, în ambulatorii sau în spitalizarea de zi, este la o pondere mult prea mică față de ceea ce ar trebui să fie”.

 

Ineficiență managerială și cheltuieli salariale „disproporționate” 

 

Șeful executivului a criticat lipsa de performanță managerială și administrativă a unor manageri de spital, chltuielile salariale „disproporționate” în raport cu bugetul și eficiența, care afectează eficientizarea actului medical.

„Avem conduceri de spitale care nu performează, în multe locuri, deci avem ineficiență managerială și administrativă. De ce se întâmplă asta? Pentru că o bună parte din veniturile spitalelor din România vin pe componenta de asigurare a salariilor, în așa fel încât nu sunt legate direct de calitatea serviciilor sau de numărul acestora. Prin urmare, cât timp mai mult de jumătate din banii pentru salarii îți vin direct de la Casă, nu va fi niciodată o presiune sau un stimul pentru manageri, să îmbunătățească serviciile, să fie mai eficienți. Și aceste propuneri vin să facă managementul mai eficient și mai responsabil”, a afirmat Ilie Bolojan.

El a atras atenția și asupra cheltuielilor salariale „disproporționate”, care „depășesc 80 – 90%, în multe locuri. Banii care le mai rămân acestor spitale pentru medicamentele necesare pacienților, analize, aparatură, curățenie și pentru toate serviciile care trebuie acoperite sunt foarte puțini”, a subliniat premierul, care a cerut o analiză a cheltuielilor, bazată în principal pe serviciile oferite pacienților.

 

Prețuri „umflate” la servicii medicale și digitalizare întârziată 

 

Premierul a vorbit și despre existența unor suspiciuni de „umflare” a prețului serviciilor medicale, care au dus la creșterea cheltuielilor, cât și despre întârzierile digitalizării sistemului medical, care îngreunează atât activitatea prestatorilor de servicii medicale, cât și controlul cheltuielilor. „Avem, din păcate, în multe locuri, servicii care sunt umflate, avem uneori fraude în optimizarea cheltuielilor, prin îmbunătățirea indicilor de complexitate și prin tot felul de tehnici care au făcut ca, de multe ori, cheltuielile, așa cum v-am spus, să crească, fără să se regăsească în servicii. Trebuie să combatem astfel de practici prin măsuri ferme și să întărim responsabilitatea și sancțiunile în acest domeniu”, susține premierul, care consideră că finalizarea digitalizării softurilor CNAS și interconectarea acestora cu cele ale spitalelor ar permite eficientizarea activității medicale și urmărirea cheltuielilor.

Ilie Bolojan consideră că, la ora actuală, există „o socializare a multor cheltuieli și o privatizare a câștigurilor și, în multe locuri, din păcate, acest melanj între activitățile private și cele publice permite acest lucru”. În opinia sa, este important ca sistemul public de sănătate „să își gestioneze resursele în așa fel încât să își mențină o bună parte din veniturile încasate de pe urma tratamentelor”.

 

Importanța susținerii medicilor după performanță

 

Premierul Ilie Bolojan a atras atenția că există o lipsă a criteriilor de performanță în sistemul de sănătate, din punct de vedere al salarizării medicilor, context în care Guvernul are în vedere susținerea unor proiecte-pilot.

„Avem o lipsă a criteriilor de performanță în sistem, din punct de vedere al salarizării medicilor, nu există sisteme care să încurajeze medicii să lucreze în spitale mai mult, să facă mai multe operații. Și ceea ce am discutat cu domnul ministru să susținem câteva proiecte-pilot, în care să introducem salarizarea în funcție de performanță, în așa fel încât, dacă rezultatele vor apărea, să putem generaliza acest lucru în întreg sistemul, iar medicii să fie plătiți în principal în funcție de performanța pe care o fac”, a spus premierul.

Pe de altă parte, șeful Guvernului a punctat că trebuie rezolvat acest aspect și în cazurile șefilor de secții din spitale care nu sunt numiți de managerii unităților sanitare. „Iar dacă sunt numiți de alte instituții, cum sunt universitățile de medicină, sau facultățile de medicină, și nu au un raport de performanță încheiat fără echivoc, cu indicatori clari, cu cei care conduc spitalul, vă puteți da seama că, un manager de spital nu are instrumentele necesare ca în cazul în care îi are în echipele de management, pe șefii de secție, presați de indicatori să facă performanță, să livreze servicii de calitate și eficiente”, a explicat Ilie Bolojan.

În completare, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, și șeful CNAS, Horațiu Moldovan, au detaliat principalele măsuri avute în vedere și modul în care acestea vor fi aplicate, precum și rezultatele preconizate.

 

Reforma în beneficiul pacientului

 

Pe lângă noile reguli care vizează eficientizarea cheltuielilor, premierul a menționat că reforma sistemului medical va aduce și o serie de beneficii pentru pacienți. În acest sens, va fi creată o platformă online, pe care orice pacient își va putea face o programare, iar spitalele și clinicile care au sisteme de programări vor fi interoperabile cu acesta. De asemenea, pacientul va fi informat, printr-un mesaj sms sau pe e-mail, despre serviciul medical de care a beneficiat – de la medicină de familie, ambulatoriu de specialitate, spital, dispozitiv medical, farmacie – și decontul de care a beneficiat.

Pentru a crește accesul pacienților la investigații se va extinde programul în ambulatoriile intergrate spitalelor publice până la ora 20.00 și va crește numărul de intervenții, diagnosticare și tratament efectuat în ambulatoriu.

În zonele slab deservite medical sau izolate, medicul din ambulatoriul de specialitate va putea să-și deschidă cabinete cu fracțiuni de normă, iar pentru unitățile sanitare unde există deficit, va fi introdus un program de mobilitate.

Pacienții cu boli acute vor avea acces la investigațiile medicale paraclinice de laborator, analize medicale și imagistică medicală o dată pe an, iar la pacienții oncologici, investigațiile de tip monitor vor rămâne în cuantum nelimitat.

Accesul la rezultatul analizelor de laborator și al investigațiilor imagistice va fi mai ușor, imaginile obținute prin investigația CT sau RMN fiind oferite, obligatoriu, medicului prescriptor și pacientului.

Pacienții cu afecțiuni grave vor avea accesatât la medicamente generice cât și la cele inovative, iar în acest scop se va facilita accesul medicamentelor pe piața românească și pe lista de compensate și gratuite, într-o perioadă de timp comparabilă cu media europeană.

Durata valabilității cardului de sănătate se prelungește cu 10 ani, iar coplata pentru serviciile medicale spitalicești în unitățile private decontate de CNAS – programe de screening, programe de diagnostic, programe de tratament pentru pacienții cronici sau pentru cei cu patologii grele, inclusiv oncologie -, va fi ajustată până la eliminare.