Reguli noi pentru medicii din spitalele publice și pentru rezidenții din clinicile private

Medicii rezidenți care lucrează în privat nu vor mai fi plătiți din banii statului, iar medicii din spitalele publice care pleacă din timpul programului pentru a lucra în privat, riscă să fie concediați.

 

Ministtrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat miercuri, 16 iulie, în cadrul unei conferințe de presă susținută împreună cu Cristian Hotoboc, președintele Patronatului Furnizorilor de Servicii Medicale Private – PALMED, că Ministerul Sănătății lucrează deja „la noul pachet de indicatori de performanță pentru managerii unităților sanitare, respectiv pentru șefii de secție”, care vor avea obligația să monitorizeze activitatea medicilor din spitalele publice, cu accent pe respectarea programului de lucru, iar în acelați timp vor fi stabilite noi reguli și pentru medicii specialiști și rezidenți.

Potrivit noului act normativ, începând cu 1 septembrie, medicii care lucrează în spitalele clinice private nu vor mai fi plătiți din banii publici, așa cum se întâmpla până acum. „De comun acord cu spitalele private, medicii, indiferent că sunt rezidenți, specialiști sau de altă natură, personalul medical care lucrează în privat – salariul lui va fi plătit de spitalul privat”, a precizat ministrul Rogobete, care a subliniat că va exista și o grilă de salarizare comună a rezidenților, astfel încât să nu existe diferențe de salarizare între cei care profesează la stat și cei de la privat.

 

Totodată, medicii care lucrează la stat și nu-și respectă programul, ca să plece la privat, unde operează sau dau consultații, riscă desfacerea contractului de muncă. „Acolo unde se vor identifica situații în care medicul, la ora 12.00, nu este în spitalul public, vă asigur că modificările legislative vor duce la desfacerea contractului de muncă”, este avertismentul ministrului, care îi amenință cu desfacerea contractului de muncă pe medicii care fug de la stat, la particular, în timpul programului de lucru, iar managerul unității sanitare și șefii de secții sunt responsabili cu monitorizarea acestei situații.

„Medicina are particularitățile ei și nu putem separa apele atât de abrupt. Dar respectarea programului de lucru din spitalele publice e obligație”, a mai spus Alexandru Rogobete, care a subliniat că, deși medicii pot alege să activeze și în mediul privat, acest lucru trebuie să se întâmple doar după finalizarea programului din spitalul public. „Rog toți colegii din spitalul public să respecte programul de lucru. Nu sunt deloc de acord ca medicul să aleagă între public și privat, dar respectarea programului de lucru din spitalul public este obligatorie. După ce termină programul, medicul are dreptul să aleagă să își desfășoare activitatea și în sistemul privat”, a punctat ministrul.

 

Pe de altă parte, Alexandru Rogobete a evidenţiat că există medici care depun eforturi semnificative pentru pacienți, inclusiv rezidenți care efectuează lunar un număr mare de gărzi neplătite, dar a atras atenția asupra celor care pleacă înainte de terminarea programului pentru a lucra în clinici private. „Nu toți medicii părăsesc spitalul public înainte de sfârșitul programului. Sunt oameni minunați care stau mult peste program. Există medici rezidenți care fac 12 gărzi pe lună neplătite, pentru a ajuta spitalul. De asemenea, există medici care vin de acasă pentru pacienții lor. Dar există și medici care, la ora 11.00 sau la ora 12.00 nu mai sunt la spitalul public, merg să lucreze în privat”, a subliniat el, amintind că, încă de la începutul mandatului, a afirmat că va lua măsuri ferme pentru a combate această practică.

Ministrul a spus că, prin viitoarele modificări legislative, „managerul și șeful de secție vor avea mult mai multe instrumente legislative de control. (…) Dacă vom identifica situații în care medicul nu își respectă programul la public, se poate ajunge până la desființarea contractului de muncă”, a avertizat ministrul Sănătății.

 

Prezent la Conferința de presă, Cristian Hotoboc, președintele PALMED, și-a afirmat susținerea pentru noile măsuri, privind respectarea programului de lucru de către cadrele medicale, plata medicilor rezidenți care lucrează în mediul privat de către unitățile sanitare în cadrul cărora activează și susținerea cadrului pentru implementarea asigurărilor private în mod complementar.

PALMED și-a asumat „plata rezidenților care se formează în sistemele private” și este „100% alături (de Ministerul Sănătății – n.r.) în ceea ce privește respectarea programului de lucru. Respectarea programului de către cadrele medicale nu vizează o separare între stat și privat, ci reafirmă un principiu de bun-simț: în orice sistem lucrezi, pacientul trebuie să fie pe primul loc. Atât în spitalele publice, cât și în cele private, angajamentul față de pacient trebuie să fie complet și nefragmentat de practici care vulnerabilizează accesul la îngrijire. Doar printr-un parteneriat onest între sectorul public și cel privat putem construi un sistem medical în care pacienții să fie tratați cu respect, echitate și profesionalism. Iar un astfel de parteneriat implică și adoptarea unor măsuri suplimentare, precum plata medicilor rezidenți care lucrează în mediul privat de către unitățile sanitare în cadrul cărora activează, și de susținerea cadrului pentru implementarea asigurărilor private în mod complementar”, a afirmat Cristian Hotoboc. 

 

Președintele PALMED a mai spus că astfel de măsuri vin în susținerea obiectivelor trasate de PALMED în documentul de poziție al Patronatului, dezbătut de reprezentanții sectorului privat de sănătate în cadrul Conferinței Naționale PALMED 2025, organizată în perioada 13–15 iunie, iar printre principiile cheie asumate se numără:

• Implementarea unui cadru legislativ clar pentru asigurările private de sănătate, ca soluție complementară sustenabilă;

• Creșterea capacității de reacție a sistemului medical în fața provocărilor de sănătate publică, prin utilizarea integrată a resurselor;

• Recunoașterea contribuției furnizorilor privați în sistemul național de sănătate și decontarea corectă a serviciilor medicale oferite;

• Încurajarea investițiilor în infrastructura medicală și resursa umană, în toate regiunile țării;

• Simplificarea procedurilor de recunoaștere pentru medicii care doresc să revină în țară – proces care durează în prezent între 8 luni și 2 ani;

• Asigurarea unui cadru legislativ predictibil, cu evoluții graduale și adaptabile pentru toții actorii implicați.