Tag: Francisco Stoica

77 DE CUVINTE: Până când?

21 septembrie 2018 | 0 comentarii |

Îmi este dor de ceea ce nu avem. De politicieni pe care să îi salut cu plăcere pe stradă, de pădurile neschilodite de hoţi, de condiţii mai bune în spitale, de preţuri care să nu mă mire, de oameni nestresaţi, de vorbe frumoase şi de zâmbet. Trăim într-o grădină în care buruienile sufocă tot ce […]

Continuare...



77 DE CUVINTE: Mai suntem cei de ieri?

20 septembrie 2018 | 0 comentarii |

Ne uităm zilnic în oglindă, poate mult prea des pentru a percepe cu adevărat modificările care apar pe chipul nostru. Doar o persoană pe care o întâlnim după nişte ani ne poate da verdictul, vai cât te-ai schimbat… Cu fizicul este cum este, dar ce se întâmplă cu modul în care gândim? Este bombardat zilnic […]

Continuare...


77 DE CUVINTE: Aleargă gândul…

19 septembrie 2018 | 0 comentarii |

Caut uneori muzica anilor 80, o ascult cu plăcere, mi se pare că este foarte bună şi, recunosc, îmi aduce pe tavă şi amintirile vremurilor… Spun altora, ce atâtea sfaturi, să bem doi litri de apă pe zi, să evităm abuzul de sare, etc., etc., etc., păi ce, pe vremea bunicilor existau atâtea indicaţii? Trăiau […]

Continuare...


77 DE CUVINTE: S-o fi supărat verdele pe noi!

18 septembrie 2018 | 0 comentarii |

Aşteptam, ieri, la semafor. Apăreau secundele rămase până la apariţia culorii verde, 5, 4, 3, 2, 1… Doamna aflată în faţa mea s-a angajat pe trecere, eu după dânsa. Şi au început claxoanele, maşinile veneau cu viteză, nici gând să oprească. Ne-am grăbit să dispărem de acolo cu ochii pe semafor, arata tot roşu. Scăpăm […]

Continuare...


77 DE CUVINTE: Of, nervii ăștia…

17 septembrie 2018 | 0 comentarii |

Ştiţi de câte ori mi-am propus să nu mă mai enervez la tenis? Doar este un joc, mă duc acolo să mă relaxez… Ei bine, nu reuşesc să nu mă supăr atunci când o minge ia ceva din tuşă, un milimetru acolo, dar îmi este dată aut, deşi poate milimetrul acela este doar în mintea […]

Continuare...


77 DE CUVINTE: Este rutină și prietenia noastră?

14 septembrie 2018 | 0 comentarii |

Cum ar fi să nu găsim papucii la locul lor dimineața, să întindem mâna și periuța de dinți să nu fie acolo, de ce oare ținem să ne așezăm la masă pe același scaun, vrem să găsim telecomanda în același loc și mergem la serviciu pe același traseu? Unii spun că rutina aceasta ne face […]

Continuare...


77 DE CUVINTE: De unde vii?

13 septembrie 2018 | 0 comentarii |

Aș vrea să stau de vorbă cu dimineața, să o întreb de unde vine, de ce stă așa de puțin și unde se duce. Aș vrea să știu cum de-i face noaptea loc, o cedare de teritoriu frumoasă, cum de se lasă înfrântă de puternica ce vine peste ea, ziua. Aș vrea să-mi spună cum […]

Continuare...


77 DE CUVINTE: Trebuie mai multă organizare…

12 septembrie 2018 | 0 comentarii |

Așteptam să se schimbe culoarea semaforului. Observ că ușa unui autoturism se deschide puțin, atât cât să apară mâna tinerei de la volan care așează pe asfalt un pahar de plastic. A făcut acest lucru cu mare grijă, a ținut să-l lase în picioare, de parcă ar mai fi fost ceva în el. A tras […]

Continuare...


77 DE CUVINTE: Ce vremuri…

11 septembrie 2018 | 0 comentarii |

Primim SMS-uri prin care suntem avertizați că trebuie să plătim telefonul, asigurarea la casă sau cea pentru autoturism. În curând vom fi anunțați în același mod că avem tensiunea crescută sau colesterolul peste limita normală. De ce nu, ni se va semnala și că s-a făcut friptura în cuptor sau că trebuie udat trandafirul din […]

Continuare...


77 DE CUVINTE: Sunt atâtea de învățat…

10 septembrie 2018 | 0 comentarii |

Prospeţimea de neconfundat a revederii, bucuria reîntâlnirii colegilor, curiozitatea generată de un nou început, privirile care vor să descopere repede şi cât mai multe, revărsarea cuvintelor, povestiri pe nerăsuflate în grupuri şi grupuleţe, cum ne mai aşezăm în bănci, oare ce materii noi facem, atmosferă relaxată… Cât farmec are prima zi de şcoală! Dar noi, […]

Continuare...


77 DE CUVINTE: Copil fiind, castane adunam…

7 septembrie 2018 | 0 comentarii |

Vaaaiiii… dar cum s-a putut întâmpla aşa ceva? Să ne trimită pe noi, nişte copii, la cules de castane? Au profitat de noi. Păi nu aveam noi treburile noastre, să jucăm şotron, nouă cărămizi… Nici ştiam ce făceau cu ele, doar le predam la şcoală. Şi îmi spune mama că pe atunci puneau castane în ţuică, […]

Continuare...


77 DE CUVINTE: Au și patrupedele lumea lor…

6 septembrie 2018 | 0 comentarii |

Vă rog să aşteptaţi puţin, îmi spune vânzătoarea dintr-un magazin. I-am adus sarmale. Ia un pacheţel şi iese. O aştepta la uşă o căţea frumoasă, cu o privire blajină. Revine după ce a hrănit-o. Are pui pe undeva, în apropiere, îmi spune. Şi ei? Tocmai treceau agale doi câini. Aaaaa, aceştia îşi fac plimbarea, sunt […]

Continuare...