Ziua Mondială a Inimii – Unul din patru români suferă de o afecțiune cardiovasculară
De Ziua Mondială a Inimii 2025, Ministerul Sănătății lansează, în premieră, Strategia Națională pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare și Cerebrovasculare (SNBCC) pentru perioada 2025 – 2030, în cadrul unei gale organizată de Societatea Română de Cardiologie și Fundația Română a Inimii.
Bolile cardiovasculare și cerebrovasculare (BCV), un grup de afecțiuni precum hipertensiunea arterială, cardiopatia ischemică, insuficiența cardiacă, accidentul vascular cerebral, continuă să rămână principala cauză de morbiditate și mortalitate în lume. Peste 520 de milioane de persoane din lume trăiesc cu o boală cardiovasculară. Aproximativ 17 milioane de persoane își pierd viața anual din cauza bolilor cardiovasculare și se estimează că numărul deceselor va crește până la 23 milioane în anual în 2030. În România, 1 din 4 persoane (peste 4 milioane) sunt în evidența medicilor cu o boală cardiovasculară, iar aproximativ 60% dintre decese sunt cauzate de afecțiunile cardiovasculare.
Pentru a trage un semnal de alarmă cu privire la afecțiunile cardiovasculare, în fiecare an, pe 29 septembrie, este marcată Ziua Mondială a Inimii – prilej de reflecţie şi acţiune pentru sănătatea cardiovasculară, prin manifestări științifice tematice pentru profesioniști și activități de informare, prevenție și depistare a bolilor cardiovasculare pentru publicul larg. Tema Zilei Mondiale a Inimii 2025 este „Don’t Miss a Beat” – „Nu rata nicio bătaie de inimă”, un mesaj puternic prin care se subliniază importanța care trebuie acordată fiecărui semnal trimis de inimă, de la controale periodice și investigații, până la reacția promptă la primele simptome și tratamentul adecvat.
Bolile de inimă evoluează adesea „în tăcere”, fără simptome evidente, până în stadii avansate, de aceea sunt esențiale controalele cardiologice regulate, care permit identificarea precoce și monitorizarea bolilor cardiace.
Înaintarea în vârstă, sexul, antecedentele familiale de boală cardiovasculară, prediabetul și diabetul zaharat, obezitatea, hipercolesterolemia, consumul de tutun și produse conexe, stilul de viață sedentar, consumul de alcool, alimentația nesănătoasă, stresul, tulburările de somn și hipertensiunea arterială sunt factori de risc, potrivit Institutului Național de Sănătate Publică (INSP).
În contextul Zilei Mondiale a Inimii, în perioada 17-20 septembrie, Societatea Română de Cardiologie (SRC) a organizt, la Sinaia, a 64-a ediție a Congresului Național de Cardiologie, cu tena „Hipertensiunea Arterială” – principalul factor de risc pentru afecțiuni cardiovasculare precum accidentul vascular cerebral, infarctul miocardic. În ultima zi a evenimentului, așa cum se întâmplă în fiecare an, a avut loc crosul cardiologilor,
La eveniment au participat experți români și europeni, inclusiv președinta European Association of Preventive Cardiology (EAPC), prof univ dr. Ana Maria Abreu, dar și ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, care a punctat importanța continuării demersurilor de susținere a dezvoltării serviciilor medicale din cardiologie, un domeniu aflat în centrul provocărilor actuale de sănătate publică.
În contextul Zilei Mondiale a Inimii, în perioada 25-27 septembrie, România a găzduit, la București, cel de-al 13-lea Congres European de Medicină Sportivă – EFSMA și cea de-a 33-a Conferință Națională de Medicină Sportivă, în cadrul cărora accentul a fost pus pe interdependența dintre un stil de viață sănătos, bazat pe alimentație corectă și sport, și sănătatea cardiovasculară.
Medicul ortoped buzoian Dragoș Porumb, președintele filialei Buzău a Colegiului Medicilor din România, a participat „alături de colegi de mare valoare”, la acest eveniment, pe care l-a descris ca fiind „o manifestare științifică de anvergură, un pas important pentru dezvoltarea unei ramuri medicale importante, medicina sportivă. Cardiologia sportivă ne ajută să înțelegem cum putem proteja sănătatea inimii sportivilor, să depistăm la timp riscurile ascunse și să le oferim siguranța necesară practicării sportului de performanță. În același timp, medicina sportivă contribuie la creșterea performanței printr-o abordare integrată – evaluare corectă, prevenție, monitorizare și recuperare. Împreună, aceste specialități devin cheia pentru o inimă sănătoasă și pentru sportivi capabili să își atingă potențialul maxim, fără a-și periclita sănătatea. România are nevoie de astfel de pași pentru a consolida medicina sportivă, pentru a proteja viitorul sportivilor noștri și pentru a inspira generațiile tinere să privească sănătatea inimii ca pe cel mai important «antrenament» al vieții”, a transmis dr. Dragoș Porumb, după eveniment.
Chiar de Ziua Mondială a Inimii, Societatea Română de Cardiologie și Fundația Română a Inimii organizează Gala Inimii, în cadrul căreia va fi lansată Strategia Națională pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare și Cerebrovasculare (SNBCC) pentru perioada 2025 – 2030 – o premieră pentru România, document realizat de Ministerul Sănătății în parteneriat cu profesioniştii din sănătate, Academia Română şi organizaţii internaţionale.
„Bolile cardiovasculare şi cerebrovasculare rămân cea mai mare provocare pentru sănătatea românilor, fiind responsabile pentru peste 60% dintre decesele din România. Dincolo de statistici, vorbim despre vieţi pierdute prea devreme. Prin această strategie, schimbăm modul în care privim prevenţia, diagnosticul şi tratamentul, pentru ca fiecare pacient să aibă o şansă reală la viaţă”, a declarat ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete.
„Gala Inimii” este „un angajament pe termen lung pentru sănătatea românilor, iar strategia naţională care va fi lansată va ghida politicile publice şi eforturile medicale pentru a reduce povara bolilor cardiovasculare şi cerebrovasculare”, a subliniat președintele Societăţii Române de Cardiologie, Ovidiu Chioncel.
În luna iunie 2025, Guvernul a aprobat, pentru prima dată, un plan naţional dedicat hipertensiunii arteriale, parte a „Misiunii 70/2030”, care îşi propune ca, până în anul 2030, rata de control a hipertensiunii să crească de la 30% la 70%. Lansarea SNBCC reprezintă extinderea acestui demers la întreg spectrul bolilor cardiovasculare şi cerebrovasculare.
Institutul de Cardiologie lansează o serie de recomandări practice pentru menținerea sănătății inimii, subliniind importanța unor obiceiuri alimentare sănătoase ce pot stimula atât inima, cât și creierul, pentru o viață sănătoasă:
• Ține sub control greutatea corporală – excesul de kilograme reprezintă o povară pentru inimă. Evită alimentele procesate industrial, bogate în carbohidrați și zahăr;
• Consumă cel puțin 30 grame de fibre pe zi – acestea pot fi găsite în pâinea integrală, ovăz, cereale integrale, semințe, fructe și legume, toate contribuind la sănătatea inimii;
• Include nuci și semințe în dietă – consumate neprăjite și nesărate, acestea oferă grăsimi nesaturate benefice, susțin senzația de sațietate, îmbunătățesc tranzitul intestinal și ajută la reducerea colesterolului;
• Reduce cantitatea de grăsimi saturate – nivelul colesterolului din sânge crește odată cu consumul de alimente bogate în grăsimi saturate precum croasanți, foietaje, produse prăjite sau coapte în uleiuri nesănătoase, și margarină;
• Limitează consumul de sare – pentru a menține tensiunea arterială optimă, consumul zilnic de sare nu trebuie să depășească 6 grame (aproximativ o linguriță). Evită alimentele preparate care pot conține sare în exces;
• Consumă pește de cel puțin două ori pe săptămână – inclusiv pește gras (macrou, ton, sardine, somon), sursă importantă de omega-3, care protejează inima;
• Bea alcool cu moderație – alcoolul aduce calorii suplimentare și poate contribui la creșterea în greutate, afectând nu doar inima, ci și creierul și ficatul.
Ziua Mondială a inimii, care se sărbătorește anual pe 29 septembrie, este o campanie globală condusă de Federația Mondială a Inimii (WHF) cu scopul de a crește gradul de conștientizare cu privire la bolile cardiovasculare (BCV) – principala cauză de deces la nivel mondial.
Inițiativa marcării acestei zile a aparținut președintelui WHF, dr. Antoni Bayés de Luna, în timpul mandatului său, și a fost lansată în 1999, cu sprijinul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și al UNESCO. Prima Zi Mondială a Inimii a fost sărbătorită în anul 2000, odată cu Jocurile Olimpice de la Sydney, cu sloganul inaugural „Lasă-l să bată”, subliniind importanța activității fizice în prevenirea bolilor de inimă și a accidentului vascular cerebral.
Marcată la început în ultima duminică din septembrie, Ziua Mondială a Inimii a fost mutată, începând din 2011, la o dată fixă, 29 septembrie.
În fiecare an, WHF conduce campania prin coordonarea eforturilor de informare, dezvoltarea de resurse educaționale și implicarea unei rețele largi de membri și parteneri globali.
