Crește alarmant numărul românilor cu cancer pulmonar. Mulți dintre ei ar putea fi salvați printr-un program național de screening

Cei mai mulți pacienți pierd lupta cu boala pentru că ajung prea târziu la medic și nici nu beneficiază de metode rapide și eficiente de diagnostic și tratament, este semnalul de alarmă tras la lansarea proiectului „Respiri Ușor”, o campanie națională de depistare a bolilor pulmonare inițiată de FABC.

 

Cancerul pulmonar este prima sursă de mortalitate la nivel mondial, dar România deține recordul trist al uneia dintre cele mai mari mortalități din cauza acestei boli. Aproape 90% dintre pacienți își pierd viața în primul an de la diagnosticare. Iar medicii nu întrevăd o schimare semnificativă a acesor statistici sumbre, câtă vreme pacienții ajung la medic prea târziu, iar pe de altă parte, cei mai mulți bolnavi nu beneficiază de metode noi și rapide de diagnostic, iar accesul la tratament este întârziat.

„În țara noastră avem, potrivit ultimei statistici Globocan, 12.122 de noi pacienți diagnosticați cu cancere bronho-pulmonare, din care 10.779 pierd lupta cu boala. Deci, un procent de 89% decese din rândul celor nou diagnosticați, doar în primul an. Se pot pierde toți, dacă nu vom avea acces la investigații de ultimă generație, la medicații noi care pot face, de multe ori, diferența între viață și moarte“, a precizat Cezar Irimia, președintele FABC și coordonatorul proiectului „Respiri Ușor”, lansat luni, 3 aprilie.

 

Proiectul „Respiri Ușor” este o campanie de depistare a bolilor pulmonare unică la nivel național, care se va derula timp de 12 luni, în București și județele Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ilfov, Prahova și Slobozia, în special în mediul rural, unde accesul la servicii medicale este limitat. Proiectul privind „Furnizarea de servicii de sănătate tip outreach în vederea îmbunătățirii prevenției pentru populația vulnerabilă din zone izolate”, derulat de Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) în parteneriat cu Asociația „Câștigă Viață” și în colaborare cu Institutul de Pneumologie „Marius Nasta” și Institutul Oncologic București (IOB), are ca scop depistarea precoce a bolilor pulmonare în rândul populației vulnarabile și ar putea salva câteva sute de pacienți.

„Prin acest proiect vom facilita accesul a 500 persoane din categoria celor vulnerabile din punct de vedere social și medical – dintre care 10% etnie rromă – la servicii medicale de depistare a afecțiunilor pulmonare. Urmărim să identificam în stadii incipiente cancerul pulmonar și fibroza pulmonoară idiopatică, iar în implementarea proiectului vom colabora cu cabinetele medicilor de familie și cele ale pneumologilor din localitățile unde este identificat grupul țintă”, a precizat Manuela Vitu, managerul Proiectului.

 

În România, cancerele bronho-pulmonare sunt depistate tardiv, iar de la suspiciune la diagnostiocarea concretă durează cinci-șase luni. Din această cauză, multe dintre persoanele cu suspiciuni legate de acest cancer pierd lupta cu boala înainte de a fi diagnosticate. Iar statul nu are programe coerente de screening pentru a depista din timp boala. Un plan național de screening pentru cancere bronho-pulmonare, care de altfel este prevăzut și în Planul Național de Combatare a Cancerului, ar putea schimba aceste statistici, susțin medicii și pacienții. Numai în ultimele trei luni, 180 de români au primit acest diagnostic sumbru, la Institutul „Marius Nasta”.

„Dacă vorbim despre cancer pulmonar, cred că aici este durerea cea mai mare, pentru că supraviețuirea de la momentul diagnosticului este foarte scăzută, iar pacienții care ajung în Institutul «Marius Nasta», cel puțin din statistica anului 2022, au venit în procent de 60% cu metastaze, adică în ultimul stadiu de boală. Dacă ne uităm pe statistica primelor trei luni ale anului 2023, comparativ cu cel trecut, avem o creștere cu 40% a cazurilor de cancer diagnosticat”, a arătat șef lucr. dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumologie „Marius Nasta”.

 

Dr. Bogdan Tănase, managerul Institutului Oncologic București a subliniat, la rândul său, că vorbind de cancer pulmonar, trebuie luat în calcul faptul că această boală oncologică este prima sursă de mortalitate la nivel mondial, dar și că în ciuda faptului că este unul dintre cele mai agresive cancere, este și unul dintre cele mai subdiagnosticate. Iar dacă vorbim despre pacienții români, care sunt mult mai vitregiți decât pacenții altor state europene, trebuie spus că aceștia „nu au acces la metode moderne de diagnostic: puncție-biopsie sub tomograf, stereotaxie, metode moderne de bronhoscopie, această chirugie minimivazivă – chirurgia toracoscopică. Constat că avem la dispoziție terapii extrem de scumpe pentru cancerul pulmonar – imunoterapii care costă statul român mii euro pe lună, dar pacienții români nu au acces la metode moderne de diagnostic”, a punctat medicul chirurg oncolog.

„Investiția în Sănătate nu înseamnă costuri, ci profit. Trebuie făcut ceva: știm bine că în România avem 48% decese mai multe decât media europeană și 20.000 decese din patologia oncologică”, a avertizat Cezar Irimia, președintele FABC, la lansarea proiectului „Respiri Ușor”, care își propune să sublinieze importanța diagnosticării timpurii în cazul bolilor pulmonare.

 

Evidențiind importanța esențială a screeningului în salvarea pacienților, managerul Institutului „Marius Nasta” a explicat că numărul mare al celor care nu mai pot fi salvați este cauzat de faptul că mulți dintre ei „ajung atât de grav la spital, cu insuficiență respiratorie și cu forme severe de boală, încât nu mai pot fi supuși bronhoscopiei, pentru a putea fi diagnosticați. Reușim cu mare dificultate, și lucrând peste program, să aducem programarea la bronhoscopie cam la două săptămâni, ceea ce este mult prea mult. Și chiar dacă ajungi până la urmă la bronhoscopie, să ai piesa bioptică, să intri apoi în procesul de diagnostic de laborator anatomo-patologic, nu mai au indicație de tratament oncologic. Un PET CT aduce un diagnostic rapid și complet, însă pentru asta trebuie să-l trimiți la medicul oncolog, să între în comisia de la CNAS și durează încă o lună”, a detaliat dr. Beatrice Mahler.

Medicul pneumlog a subliniat că, la acest moment, sunt mai multe patologii neglijate din perspectiva screeningului, dar și că este nevoie de o mai bună colaborare între diferite specialități medicale și institute sau persoane care au responsabilitate în diagnostic și tratament.

 

Conform estimărilor OMS, Bronhopneumopatia cronică obstructivă (BPOC) va ajunge a treia cauză de mortalitate la nivel global până în 2030, iar statisticile globale referitoare la fibroza pulmonară idiopatică (FPI) arată că peste 3 milioane de oameni suferă de această boală. Diagnosticarea este un proces îndelungat și dificil care pentru mulți bolnavi durează și 2 ani, deși cel mai recent studiu desfășurat la Universitatea din Nottingham arată că pacienții pot fi simptomatici chiar cu 4-5 ani înainte.

„Dacă e să vorbim despre celelalte afecțiuni, pot să vă spun că screeningul de tuberculoză, pe care l-am avut în ultimii cinci ani, ne-a evidențiat că 15% din radiografiile pe care le-am făcut în zona rurală au fost diagnosticate cu alte tipuri de patologii care nu ar fi ajuns la medic dacă nu ar fi ajuns serviciile de specialitate către comunitate. Avem nevoie ca aceste persoane să conștientizeze ce înseamnă să respiri ușor, să te duci la medic atunci când ai simptome, ce riscuri aduce prezența tardivă la medic”, a menționat dr. Mahler.

 

Pe de altă parte, dr. Bogdan Tănase a atras atenția că există mai mulți factori de risc, între care poluarea, care favorizează cancerul pulmonar. România are multe orașe poluate, iar regiunea București-Ilfov este una dintre cele mai poluate. „Iar poluarea cu particule sub 5 nanomicroni este factor de risc recunoscut pentru cancerul bronho-pulmonar, la care se adaugă prevalența și incidența mare a fumatului ca și obicei în această zonă. Din punctul meu de vedere, în această regiune este o mare populație la risc pentru cancer pulmonar și de undeva trebuie început acest proiect pilot de screening ale cărui rezultate așteptăm să le vedem”, a spus managerul IOB.

Dr. Beatrice Mahler a adăugat că poluarea „are un impact direct asupra incidenței cancerului pulmonar, a fibrozei pulmonare, a bronhopneumoniei cronice obstructive. Fumatul, de asemenea, este incriminat ca factor de risc pentru afecțiunile amintite. Nu trebuie să eliminăm nici factorul genetic, pentru că există tot mai multe date despre boli genetice care impactează evoluția unor boli pulmonare. Dacă vorbim de BPOC, vorbim de deficitul de alfa-1 antitripsină, de alte forme heterozigote de afectare pulmonară care impactează sănătatea populației”, a completat medicul. 

 

În ceea ce privește tuberculoza, România se clasează pe primul loc în UE la numărul de cazuri noi și recidive. Cancerul în România înseamnă anual peste 90.000 de cazuri noi si peste 50.000 de decese, iar pe locul întâi atât ca incidenţă, şi mai ales ca mortalitate, se găseşte cancerul bronhopulmonar.

,,Screeningul pentru cancer pulmonar cu ajutorul tehnologiei CT low-dose este recomandat în SUA încă din 2013. Potrivit studiului NELSON, cel mai mare studiu din Europa privind screeningul de cancer pulmonar, testarea prin CT low dose determină o reducere cu 24% a mortalității prin cancer pulmonar, la 10 ani – pentru bărbați și cu 33% pentru femei. În Europa, Croația este prima țară care demarează anul acesta un program național pentru screening prin CT low-dose, indicația fiind ca în următorii ani să se alăture și celelalte țări europene”, a mai spus Cezar Irimia, care și-a exprimat speranța că Ministerul Sănătății va face posibil ca și pacienții din România să beneficieze de aceste investigații, cât mai curând.

 

Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer pornește proiectul „Respiri Ușor”, prin care sute de persoane considerate cu risc de a face boli de plămâni vor fi consultate și îndrumate către medici specialiști.

,,Un astfel de proiect era necesar și vine într-un moment în care statisticile sunt din ce în ce mai îngrijorătoare în ceea ce privește amploarea afecțiunilor respiratorii după pandemia de COVID, în special în rândul persoanelor fumătoare și a celor care lucrează în zone cu grad rdicat de poluare. BPOC, TBC, fibroza pulmonară idiopatică și mai ales cancerul bronho-pulmonar sunt afecțiuni ale plămânului care în România continuă sa fie depistate în stadii târzii ale bolii, când intervenția medicului specialist constă doar în aplicarea tratamentului, iar calitatea vieții pacientului se deteriorează rapid și șansele de supravietuire se reduc vizibil”, a menționat președintele FABC.

Manuela Vitu a menționat că în cadrul proiectului „Respiri Ușor”, pe lângă pacienții cu cancer de plămâni vor fi ajutați și cei diagnosticați cu alte boli de plămâni, precum tuberculoza, fibroza pulmonară interstițială etc.

 

În implementarea proiectului, asociațiile de pacienți vor colabora cu medici de familie și pneumologi din localitățile în care vor fi identificate grupuri țintă. Pacientul cu risc se prezintă la unul dintre medicii de familie înscriși în program, completează un chestionar și i se fac unele teste, după care, în funcție de rezultat, este îndrumat către un navigator de pacienți, care îl va programa la toate analizele și investigațiile necesare.

Dacă diagnosticul se confirmă, pacientul este înregistrat la un medic oncolog și intră în programul național de tratament, iar la nevoie este îndrumat și către un chirurg toracic. „Prin prevenție putem reduce costurile și pacientul primește o șansă în plus la viață”, a subliniat Cezar Irimia, președintele FABC.

Din cele 500 de persoane consultate, pe baza chestionarului de risc, se vor identifica 200 cu risc înalt și suspiciune de afecțiuni respiratorii grave, care vor primi în cadrul proiectului sprijinul psihologic și financiar pentru a diagnostica cu precizie boala. În cazul în care la nivel locl nu există aparutra necesară, FABC va asigura deplasarea și consultul acestora la Institutul Oncologic București sau la Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta.

 

La lansarea proiectului „Respiri Ușor” au participat Cezar Irimia – președinte FABC și coordonator proiect, șef lucr. dr. Beatrice Mahler – manager Insitutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din București, dr. Bogdan Tănase – managerul Institutului Oncologic București, Manuela Vitu – manager de proiect și Raluca Bârzu – președinte Asociația „Câștigă viață”.

„Avem nevoie de astfel de proiecte, îmi doresc să cred că este un bun început pe care îl punem în evaluarea funcției pulmonare și a sănătății plămânilor populației dintr-o mică zonă din România și care va fi apoi model de bune practici și va putea fi extins și aplicat la întregul sistem de sănătate”, a concluzionat șef lucr. dr. Beatrice Mahler, apreciind că proiectul „Respiri Ușor”, ar putea fi extins la nivel național, în cederea identificării cancerului și a altor afecțiuni pulmonare în stadii incipiente.

La dispoziția persoanelor din zonele în care se desfășoară acest program a fost pus un call-center care poate fi accesat la numărul de telefon 0760.300.900, unde pacienții vor putea cere detalii referitoare la condițiile de înrolare în proiect.