Primele concluzii ale studiului de evaluare a riscului de cancer pulmonar

Acesta a fost lansat la începutul lunii februarie și constă în completarea unui chestionar on-line de către oricine dorește să își evalueze gradul de risc.

La începutul lunii februarie, Societatea Națională de Medicina Familie (SNMF) și Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) lansau, cu sprijinul companiei farmaceutice MSD România, un chestionar on-line pentru evaluarea riscului de cancer pulmonar care poate fi completat de oricine prin intermediul internetului. Lansarea a avut loc pe 4 februarie, dată ce nu a fost aleasă întâmplător, ci având în vedere că atunci se marchează anual Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului, iar primele concluzii au fost făcute publice în contextul în care în perioada 1-30 noiembrie este marcată Luna de luptă împotriva cancerului pulmonar.

Cu această ocazie au fost prezentate date care nu sunt deloc încurajatoare, în contextul în care în România sunt diagnosticate, anual, în jur de 11.000 de cazuri noi de cancer pulmonar (aprox.13% din totalul cazurilor noi de cancer), iar peste 10.000 de decese sunt cauzate de această afecțiune.

Din februarie până la finele lunii octombrie, chestionarul a fost completat de 15.735 de persoane, iar din datele furnizate de acestea reiese că 35% se află într-o categorie ridicată de risc din perspectiva cumulului de factori de risc auto-identificați. Printre acești factori se numără istoricul familial, fumatul expunerile profesionale și de mediu dar și prezența unor simptome specifice acestei afecțiuni.

Din răspunsurile furnizate de cei peste 15.700 de români care au completat chestionarul pe parcursul ultimelor 8 luni reiese că 56% din ei fumează zilnic, iar 39% au acest viciu de cel puțin 5 ani.

Totodată, 24% dintre respondenți au precizat că tușesc zilnic, iar 16% au pe cineva în familie care a fost deja diagnosticat cu cancer pulmonar.

„Diagnosticarea precoce a cancerului pulmonar este un lucru extrem de important, având în vedere că în stadiile incipiente tratamentul poate avea rezultate mai bune. Tendința oamenilor este de a minimiza aceste simptome-semnal, spunându-și „este doar o tuse persistentă” sau „este doar o durere în piept”. Din păcate sunt cazuri în care pacientul se prezintă direct în urgență, la camera de gardă, când tusea este însoțită de sângerare, situație în care vorbim de regulă de un grad avansat al bolii”, spune Cezar Irimia, președintele FABC.

La aceste date îngrijorătoare se adaugă cele obținute de MSD România la finele anului trecut, în urma altui studiu, din care reiese că 84% dintre români sunt convinși că apariția acestei afecțiuni se datorează în principal poluării aerului. În realitate, fumatul este responsabil pentru apariția a peste 80% din cazurile de cancer pulmonar, deși, în percepția românilor, acest obicei se clasează abia pe locul al treilea în topul factorilor de risc. Deși 42% dintre români consideră ca aceasta este cea mai gravă boală oncologică, cei mai mulți nu știu să recunoască alte simptome specifice, cu excepția tusei și a pierderii în greutate, menționate de 51% din participanții la studiu.

În aceste condiții, nu este de mirare că mulți români ignoră primele simptome, cum ar fi tusea persistentă sau durerile în piept și ajung la medic atunci când boala este în faze avansate, de multe ori neoperabile.

„Contextul actual, dat de pandemie, este încă un impediment redutabil în diagnosticarea precoce a bolii și a accesului la tratament. Tusea nou apărută sau agravată – un simptom specific cancerului pulmonar – îi poate conduce în acest moment pe oameni cu gândul la o infecție cu virusul Sars-Cov-2 și mai puțin la o malignitate. În plus, oamenii amână vizita la medicul de familie și mai mult decât anterior pandemiei”, mai spune Cezar Irimia.

Aceștia mai spun că rezultatele obținute în primele luni după lansarea chestionarului demonstrează o dată în plus nevoia de informație cu privire la această boală în rândul populației, precum și rolul important pe care îl au activitățile preventive, în condițiile în care 3 sferturi dintre românii diagnosticați cu cancer pulmonar ajung la medic în stadii avansate ale bolii, cu șanse minime de vindecare.

Ana Dodea, policy&market acces director la MSD România a subliniat, cu același prilej, progresul științific în diagnosticarea și tratarea cancerului pulmonar, prin terapii inovatoare, cu potențial mare de a crește supraviețuirea pe termen lung și de a îmbunătăți calitatea vieții pacienților cu cancer pulmonar.

„Beneficiul de supraviețuire pe termen lung obținut prin tratamentul cu imunoterapie este un exemplu excelent al progresului realizat în lupta împotriva cancerului pulmonar diagnosticat în stadiu avansat, al posibilităților recente de a oferi pacienților mai mult timp fără progresia bolii și o bună calitate a vieți. Acest beneficiu de supraviețuire pe termen lung este cu atât mai important pentru România, unde rata de supraviețuire la 5 ani în cancerul pulmonar este de doar 11%, printre cele mai reduse din Europa”,  a menționat Ana Dodea, care consideră că pentru a îmbunătăți aceste rezultat este nevoie urgentă de politici de sănătate publică menite să faciliteze accesul rapid la diagnostic și tratamente personalizate, de implementarea unui protocol de diagnosticare rapidă care să implice posibilitatea medicului pneumolog de a prescrie întregul pachet de diagnosticare pentru pacientul cu suspiciune de cancer pulmonar, inclusiv în ceea ce privește stadializarea bolii.