Pacienții oncologici condamnă incapacitatea autorităților de a lupta cu pandemia pe mai multe fronturi

Aceștia acuză faptul că lipsa accesului la investigații medicale în timpul pandemiei a dus la dublarea sau chiar triplarea numărului de decese zilnice, în rândul pacienților cu afecțiuni oncologice.

 

În ciuda măsurilor de relaxare luate de la ieșirea din starea de urgență, mulți pacienți cu afecțiuni non-Covid se plâng, în continuare, că nu au acces la investigații și tratamente în unitățile medicale care au restrâns serviciile doar pentru urgențe, pentru a preveni răspândirea infecțiilor cu noul coronavirus.

În primele zile după declararea pandemiei, această măsură putea fi considerată întemeiată, întrucât spitalele nu erau pregătite să lupte cu un astfel de inamic cu totul nou, iar despre acesta se cunoșteau prea puține date. Pacienții și majoritatea populației consideră însă că trebuia reluată de mult acordarea de servicii medicale pentru persoanele cu alte afecțiuni decât Covid-19. Aceasta, pentru că există multe alte boli mai grave decât Covid-19, iar un pacient care nu a fost considerat urgență în urmă cu trei luni, atunci când s-au închis spitalele, astăzi reprezintă un caz grav, cu șanse de vindecare și de supraviețuire considerabil diminuate.

Din această categorie fac parte și pacienții cu afecțiuni oncologice, iar Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC)  aduce în atenție problema celor cu cancer pulmonar. Într-o scrisoare deschisă adresată autorităților, reprezentanții asociației spun că cele mai multe spitale de pneumologie din țară și-au restrâns activitatea, iar pacienții cu suspiciune de cancer pulmonar nu au mai avut acces la bronhoscopii și implicit la stabilirea unui diagnostic adecvat și a unui tratament care să le salveze viața.

 

Singurul spital de pneumologie unde s-au realizat bronhoscopii în ultimele trei luni a fost Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, dar și aici s-a lucrat la capacitate minimă, numărul de pacienți fiind unul restrâns.

„Cancerul pulmonar avansează galopant, într-o dinamică similară pandemiei. E un cancer perfid, care, pe fondul crizei din sistemul de sănătate, pare scăpat de sub control. Situația este similară pentru toți pacienții cu suspiciune de cancer, pe toate formele acestei patologii. Dacă nu se acționează rapid și nu se facilitează accesul la diagnostic, vom avea încă un segment numeros de victime colaterale ale unui sistem care s-a dovedit neputincios să lupte pe doua fronturi cu Covid-19 și cu afecțiunile oncologice”, se arată în scrisoarea deschisă.

În aceste condiții, a crescut numărul zilnic al deceselor cauzate de cancer și se estimează că va crește în continuare, pentru că pacienții nu au nici în prezent acces la investigații, intervenții chirurgicale și tratamente.

Astfel, multe afecțiuni oncologice depistate la timp, care ar fi putut fi tratate cu succes în stadii incipiente, au avansat rapid, ajungând în stadii avansate sau chiar terminale, în care șansele de supraviețuire sunt drastic diminuate sau chiar nule.

 

Cezar Irimia

S-a ajuns la această situație pentru că pacienții nu au fost considerați urgențe la momentul respectiv, chiar dacă, în cazul cancerului pulmonar, Ministerul Sănătății și Comisia de Pneumologie consideră că diagnosticul unui caz nou reprezintă, în principiu, o urgență, și nu poate fi amânat. „Prin urmare, pacienții cu suspiciune de cancer pulmonar trebuie să facă investigațiile necesare diagnosticului – examen CT, bronhoscopie cu biopsie, evaluare a funcției pulmonare și a statusului cardiac – prin internare într-un serviciu de pneumologie non-Covid sau programare a investigațiilor în ambulatoriu”, susține Cezar Irimia, președintele FABC.

Acesta este de părere că adevăratul „val doi” al pandemiei va fi reprezentat de numărul mare de decese în rândul pacienților oncologici, în condițiile în care mulți dintre cei circa 11.000 de pacienți diagnosticați anual cu cancer bonho-pulmonar pierd oportunitatea de a fi investigați și tratați la timp. „Acestora li se vor adăuga persoanele care, deși au simptome specifice unui cancer pulmonar – infecţii pulmonare repetate, creşterea intensităţii tusei, greutate în respiraţie – nu au avut acces la servicii de medicină primară și nu au putut ajunge la un medic specialist. Dacă situația accesului la servicii medicale nu revine la normalitate, toți acești pacienți se vor număra probabil printre cei care primesc un diagnostic de cancer pulmonar abia după deces. Iar de cancer pulmonar mor peste 10.000 de oameni anual în România, aproape 20% din numărul total al deceselor prin cancer” mai susține Cezar Irimia.

 

 


Adaugati un comentariu


 

*