Curiosul creier

Creierul este responsabil de gândurile, emoțiile și acțiunile noastre, dar ascunde încă multe mistere. Oamenii de știintă au făcut însă și numeroase descoperiri interesante legate de creierul uman:

Creierul este organul care consumă cea mai mare energie. Deși are o pondere de doar 2% din greutate corpului, creierul uman folosește 15% din efortul inimii, 20% din cantitatea totală de oxigen pe care o transportă sângele și 25% din glucoza care circulă în fluxul nostru sanguin. De aici putem deduce cantitatea mare de energie de care are nevoie creierul pentru a funcționa. Trei artere cerebrale funcționează pentru a-i satisface aceste „cereri”, de aceea, blocajul uneia dintre ele duce, cel mai probabil, la accident vascular cerebral.

Creierul se dezvoltă aproape complet până la vârsta de șapte ani. Până la acestă varstă, atinge 95% din marimea de adult. Această creștere rapidă a ar putea explica faptul că, la varsta de doi ani, creierul consumă de două ori mai multă energie decât la maturitate.

Bărbații au creierul mai mare decât femeile, lucru observat și în dezvoltarea copiilor, dar acesta un este neapărat un avantaj al bărbaților, diferența fiind explicată prin dezvoltarea diferită a unor zone din creier. Femeile, de exemplu, au un hipocampus (zona responsabilă cu mirosul și memoria) mai mare, în timp ce bărbații au hipotalamusul (responsabil cu supraviețuirea organismului și comportamentul sexual) mai mare.

La nivelul creierului nu există receptori de durere. Acesta este motivul pentru care unele intervenții chirurgicale pe creier se fac fără ca pacienții să fie anesteziați. Durerea de cap este explicată prin faptul că membrana care acoperă creierul, cunoscută și sub denumirea de „dura mater”, are receptori de durere, care sunt implicați în aparițiea unei dureri de cap, din diverse cauze, unele încă necunoscute.

Există un mit potrivit căruia oamenii ar folosi în jur de 7% din creier şi doar Einstein a folosit 10%. Cercetătorii au ajuns la concluzia că, în orice moment, tot creierul nostru are o activitate mai mult sau mai puţin intensă, cel puţin o activitate bazală, care să-i menţină tonusul. Practic, nu există zonă inactivă din creier şi, potrivit cercetătorilor, fiecare arie nervoasă intra în activare intensă în anumite situaţii.

De asemenea, capacitatea noastră de a stoca informaţii în memorie este imensă. Celulele creierului uman pot stoca de cinci ori mai multă informaţie decât Eciclopedia Britanica (sau, cel puţin, aşa sustin teoriile).

În plus, cercetările legate de efectele unor traume la nivelul capului au arătat că aproape nicio zonă din creier nu poate fi vătămată fără ca victima să nu aibă apoi probleme.

Majoritatea deciziilor de zi cu zi sunt prelucrate şi stabilite în mod inconştient. Poţi să analizezi avantajele şi dezavantajele problemelor cât vrei, dar 95% din deciziile pe care le iei au loc inconştient (deşi există modalităţi de a aduce unele dintre ele în planul minţii conştiente…). Având în vedere această explicaţie, devine logică o concluzie: cu cât creierul nostru reuşeşte să acumuleze şi să proceseze mai multă informaţie, cu atât are mai multa nevoie de a amortiza excesele, pe care le prelucrează şi le inhibă sau potenţează ori eliberează sub formă de vise. Ideea de interpretare a viselor are, deci, un gram de adevăr, astfel că. dimineaţa, dacă vă gândiţi la ce aţi visat, puteţi deduce unde sunt punctele de tensiune în subconştientul vostru, puncte ce vă pot afecta viaţa, având puterea de a le estompa şi în mod conştient.

În plus, în ultimii ani, cercetătorii au descoperit că celulele creierului uman se regenerează, deși până acum s-a crezut că acest lucru nu este posibil.