Atent la criza sanitară, leul pare plictisit de politică

Criza economică generată de pandemia de Covid-19 ar putea reduce decalajul dintre economiile est-europene față de Occident. Cu câteva excepţii, cum ar fi România, Bulgaria, Irlanda şi Suedia, toată Uniunea Europeană a fost în recesiune. Potrivit Eurostat, PIB-ul Spaniei s-a contractat cu 18,5% în trimestrul doi, față de primul, Portugalia s-a dus în jos cu aproape 14%, Franța cu 13,8%, Italia cu 12,4%, Austria cu 10,7% iar Germania cu 10,1%. Suedui s-a descurcat mai bine decât majoritatea economiilor occidentale, având o scădere de 8,6% în trimestrul doi, iar Finlanda a scăzut cu doar 3,2%, după o contracție de 1,9% în primul trimestru.  

În Europa de Est, economia Ungariei a fost puternic afectată, comprimându-se cu 14,5% în trimestrul doi, Po­lo­nia s-a comprimat cu 8,9%, Cehia cu 8,4%, Bulgaria cu 9,8%, Slovacia cu 8,3%, Letonia cu 7,5%, iar Lituania cu 5,1%. În România, declinul a fost de 12,3%, cea mai mare scădere trimestrială de când există date statistice de măsurare a PIB, mai exact 1994. Dat fiind însă faptul că în primul trimestru PIB-ul a avut o creştere de 0,3% față de trimestrul anterior, face ca țara noastră să nu fie considerată că a intrat în recesiune.  

Volatilitatea perechii euro/leu a fost minimă în ultima săptămână, fiind influențată mai ales de factori externi, în special de parcursul dolarului din ultimele opt săptămâni, și mai puțin de cei locali, chiar dacă PSD a anunțat, din nou, o moțiune de cenzură împotriva guvernului PNL.

În minuta ultimei ședințe de politică monetară a BNR, unde s-a decis reducerea dobânzii-cheie de la 1,75 la 1,50%/an, se precizează că leul „a rămas totuși cvasi-stabil, manifestând chiar o ușoară tendință de apreciere față de euro în luna iulie, și mai vizibilă în raport cu dolarul, pe fondul lichidității globale abundente provenind din injecțiile băncilor centrale majore, dar mai ales ca efect al optimismului generat de planul major de relansare economică agreat la nivelul UE, care a antrenat și o întărire a monedei europene în raport cu dolarul SUA”.

Riscurile rămân însă ridicate. Unii dintre membrii CA al BNR au atenționat că „o deteriorare peste așteptări a poziției fiscale și a perspectivei acesteia sau o tensionare a mediului politic intern ar fi de natură să mărească suplimentar prima de risc suveran, cu consecințe asupra volatilității cursului de schimb al leului, implicit asupra inflației și încrederii în moneda națională, iar în final asupra costurilor de finanțare și ritmului redresării economiei ulterior fazei de contracție”.

Fluctuațiile cursului euro s-au limitat la 4,8344 – 4,8359 lei, cursul de vineri fiind stabilit la 4,8358 lei/1 euro, într-o ședință în care cotațiile s-au mișcat între 4,832 și 4,839 lei, cu închiderea la 4,835 lei.

Dolarul american a scăzut de la 4,1139 la 4,0836 lei, pentru a încheia perioada la 4,1020 lei.

Moneda elvețiană a fluctuat între 1.074 și 1,079 franci/euro, media de vineri fiind stabilită la 4,4986 lei.

Mișcările cursului lirei sterline au fost mai mari, între 5,3431 și 5,3722 lei, săptămâna fiind încheiată la 5,3603 lei.

După căderea de joi, la 253,5118 lei, prețul gramului de aur a crescut vineri la 256,1622 lei, în condițiile în care uncia de aur a fluctuat pe piețele specializate între 1.935 și 1.956 dolari.

Decizia BNR de reducere a dobânzii sale cheie continuă să aibă efecte asupra indicilor ROBOR.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a coborât vineri de la 2 la 1,99%, valoare egală cu cea înregistrată în 7 februarie 2018.

Indicele ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a scăzut de la 2,08 la 2,07%, o valoare apropiată fiind atinsă la începutul lui ianuarie 2018.

Indicele ROBOR la 12 luni a alunecat de la la 2,17 la 2,16%.

De la sfârșitul lui martie, moneda unică a crescut cu peste 11% față de cea americană, atingând în 6 august un maxim al ultimilor peste doi ani, de 1,1917 dolari/1 euro.Vineri, tranzacțiile s-au realizat între 1,1783 și 1,1851 dolari, piețele americane închizându-se la 1,1845 dolari, arătându-se neîncrezătoare în economia SUA, unde Casa Albă și Congresul nu au găsit consensul în privința noului program de ajutor

Bitcoin a fluctuat pe parcursul perioadei, pe platformele specializate, în culoarul 11.100 – 12.100 dolari.

*Analiza vlutară săptămânală (cuprinde perioada 5-12 august), realizată de Radu GEORGESCU – DOMUS M&D