Boala celiacă – intoleranța la gluten complică viața

Ce este boala celiacă și cum putem controla această afecțiune inflamatorie intestinală, pentru a nu se ajunge la complicații, explică dr. Cristian Mihail Mardan, medic gastroenterolog la Spitalul Județean de Urgență Buzău. 

 

Boala celiacă, celiachia sau intoleranța la gluten este o afecțiune autoimună inflamatorie cronică, declanșată de ingestia de gluten (fracțiunea proteică din grâu, secară și orz), la persoane predispuse genetic. Poate debuta la orice vârstă și are cu impact semnificativ asupra modului în care organismul procesează alimentele, putând duce la apariția unor leziuni la nivelul intestinului. Multă vreme, boala celiacă a fost definită ca o afectare a intestinului subțire indusă de gluten, însă la ora actuală este privită ca o boală sistemică, deoarece afectează tractul gastrointestinal, sistemul nervos central, sistemul osteoarticular, pielea, ficatul, sistemul reproducător.

„Datele actuale ne arată o prevalență a bolii celiace în rândul populației la nivel mondial cuprinsă în intervalul 0,7% – 2,9%. Creșterea conștientizării, implementarea unei abordări diagnostice, disponibilitatea serologiei pentru screening-ul pacienților cu risc pot duce atât la depistarea precoce a patologiei, cât și la creșterea prevalenței în rândul populației”, atrage atenția dr. Cristian Mihail Mardan, medic specialist gastroenterolog în cadrul Spitalului Județean de Urgență Buzău, care ne ajută să înțelegem ce este boala celiacă și cum o putem gestiona, pentru a preveni complicațiile pe care le poate da.

 

Ce este boala celiacă și cum se manifestă?

 

Dr. Cristian Mihail Mardan: „Boala celiacă reprezintă o patologie frecvent subdiagnosticată, din cauza variabilitatii clinice deosebite. Este o afecțiune sistemică, cronică, de tip autoimun, care afectează în principal intestinul. Este cauzată de ingerarea glutenului, la persoanele predispuse genetic. Intoleranța apare la complexul de proteine din grâu, secară și orz. Fracțiunea proteică ce generează declașarea mecanismului autoimun este reprezentată de gliadină (o proteină componentă a glutenului, prezentă în grâu și alte cereale înrudite).

Simptomele atribuite celiachiei sunt diverse – atât clasice, cât și non-clasice.

Simptomele clasice frecvete sunt: diareea cronică cu scădere ponderală, constipație, distensie abdominală, greață și vărsături, scaune în cantitate mare – deschise la culoare, cu aspect uleios, urât mirositoare (steatoree) -, durere abdominală postprandială (cauzată de ulcer gastric sau duodenal).

Semne și simptome non-clasice: anemia – de obicei din cauza absorbției reduse a fierului -, pierderea densității osoase, erupții cutanate – dermatită herpetiformă -, ulcerații bucale, oboseală, leziuni ale sistemului nervos (inclusiv amorțeală și furnicături în picioare și mâini), dureri articulare, enzime hepatice crescute, infertilitate, defecte de smalț dentar”.

 

Cauze și factori de risc 

 

Declanșarea bolii celiace este asociată, de cele mai multe ori, cu afecțiunea autoimună care determină sistemul imunitar să atace, eronat, țesutul sănătos al intestinului subțire. Nu se știe cu exactitate ce determină sistemul imunitar să acționeze astfel, dar combinația dintre genetică și anumiți factori de mediu pare să joace rolul definitoriu.

Cercetările au arătat că și alți factori pot fi cauza declanșării bolii celiace. O teorie este că această boală este declanșată de un tip de stres fizic semnificativ, care solicită excesiv sistemul imunitar – o intervenție chirurgicală, o boală, o sarcină sau un eveniment emoțional sever. O altă teorie este că, în declanșarea bolii, sunt implicate microorganismele care trăiesc în intestinul subțire.

Unele persoane cu intoleranță la gluten, mai ales adulții, pot fi asimptomatici, dar lipsa manifestărilor nu exclude boala, de aceea este necesară prezentarea la medic, atunci când se observă simptome specifice.

Dr. Cristian Mihail Mardan: „Pacienții cu simptomatologie atribuibilă bolii celiace, rudele de gradul I ale unui pacient diagnosticat cu boala celiacă, prezența unei patologii asociate bolii celiace, cum ar fi Diabet Zaharat de tip 1, tiroidita autoimună, boală hepatică autoimună, sindrom Sjogren, sindrom Down, sindrom Turner, sindrom Williams și deficit selectiv de imunoglobulină A (IgA)”.

 

Diagnostic 

 

Diagnosticul bolii celiace este determinat de simptome gastrointestinale care se manifestă după consumul produselor ce conțin gluten. Mulți oameni pot avea o sensibilitate la gluten sau la produsele din grâu, dar intoleranța alimentară nu afectează obligatoriu intestinul, așa cum o face boala celiacă. Pentru a diagnostica boala celiacă, medicii vor căuta, în primul rând dovezile afectării intestinului subțire.

Dr. Cristian Mihail Mardan: „Diagnosticul bolii celiace se stabilește în baza suspiciunii clinice, coroborată cu serologie pozitivă specifică (Anticorpi antritransglutaminaza tisulara – de electie la adulți). Se confirmă endoscopic, cu biopsiere a mucoasei intestinale, unde se pot evidenția, din punct de vedere histopatologic (în functie de gradul de severitate al patologiei), atrofie a vilozităților intestinale, hipertrofie criptică sau infiltrat inflamator limfocitar intraepitelial. Importanța unui diagnostic ferm și instituirea unei diete fără gluten la pacientul cu boala celiacă este fundamentală. Astfel, prevenim complicațiile bolii celiace, precum complicatii nutriționale – anemie, osteoporoză -, dezvoltarea unor patologii autoimune asociate, riscul de apariție a unor infecții bacteriene datorate hiposplenismului cauzat de boala celiacă netratată, disfuncții ale sistemului reproducător, complicații cardiovasculare, neurologice, hepatice, riscul de neoplazii – limfoame, adenocarcinoame de intestin subțire, cancer esofagian”.

 

Tratament 

 

Primul și cel mai important pas în tratarea bolii celiace este excluderea glutenului din alimentație, pentru toată viața. Se vor evita toate alimentele care conțin grâu, secară și orz, dar și cele care conțin aceste cereale. Lipsa aportului de gluten va determina vindecarea intestinului și reluarea procesului de absorbție a nutrienților. În lipsa tratamentului, pot apărea complicații precum malnutriție severă, osteoporoză, infertilitate sau limfom intestinal.

Dr. Cristian Mihail Mardan: „La momentul actual, tratamentul bolii celiace îl reprezintă dieta strictă fără gluten, care se va respecta pe tot parcursul vieții. Glutenul se găsește produse cerealiere – grâu (inclusiv toate variantele sale: grâu dur, spelta, kamut, einkorn, farro), orz, secară, triticale (hibrid între grâu și secară), ovăz (în mod natural fără gluten, dar adesea contaminat în timpul procesării). De asemenea, toate derivatele și alimentele obținute din cerealele amintite, trebuie evitate – făina albă, făina integrală, făina graham, grâul dur, grișul și grâul spelt, triticale, crutoane și pesmet, tărâțe și germenii de grâu”.

Tratamentul suplimentar poate fi necesar pentru a trata deficiențe grave, dermatita herpetiformă, inflamația severă care nu răspunde la dietă. De asemenea, este necesară testarea regulată, pentru a se asigura controlul bolii.