Recomandările medicului ginecolog Adina Bratie, în Săptămâna Europeană de Prevenire a Cancerului de Col Uterin
Informarea corectă, vaccinare împotriva HPV, controlul ginecologic anual, testarea Babeș Papanicolau și tratarea corectă și la timp a leziunilor precanceroase salvează vieți, transmite dr. Adina Bratie, medic OG la Maternitatea Spitalului Județean de Urgență Buzău.
Marcată între 20 și 26 ianuarie, Săptămâna Europeană de Prevenire a Cancerului de Col Uterin 2025 are ca scop creșterea gradului de informare și conștientizare a sănătății colului uterin și de prevenire a cancerului de col uterin (cancerul cervical), al patrulea cel mai frecvent tip de cancer depistat în rândul femeilor la nivel global, responsabil de aproximativ 8% din totalul cazurilor și deceselor cauzate de cancer. Anual, peste 600.000 de femei din lume sunt diagnosticate cu cancer de col uterin, iar aproape 350.000 de decese sunt cauzate de această boală. În Europa, cancerul de col uterin este al nouălea cel mai frecvent cancer, iar estimările din 2023 indicau că, anual, 58.000 de femei au fost diagnosticate cu cancer de col uterin și 25.989 și-au pierdut viața din cauza acestei boli.
În România, acest tip de cancer este a treilea cel mai frecvent diagnosticat la femei, iar datele din 2023 arătau că peste 3.300 de românce au fost diagnosticate anual cu cancer de col uterin, iar peste 1.800 au decedat, țara noastră înregistrând cea mai ridicată incidență şi mortalitate prin cancer de col uterin între țările UE.
Cancerul de col uterin poate fi însă prevenit prin vaccinare împotriva HPV și prin screenig. Virusul HPV (virusul papilloma uman) este responsabil de cele mai multe cazuri de cancer de col uterin, de aceea se recomandă vaccinarea anti-HPV, care în țările care au aplicat politici corecte și coerente de informare și vaccinare a dus la scăderea masivă a numărului de cancere nou diagnosticate. În România, vaccinarea a fost inclusă în 2008, într-un program național de vaccinare gratuită a fetelor cu vârste cuprinse între 10 și 11 ani, iar din 2023, beneficiază gratuit de vaccinare HPV fetele şi băieţii cu vârste între 11 ani și 19 ani, iar în cazul femeilor cu vârsta cuprinsă între 19 și 45 de ani, vaccinul se compensează 50%.
Controlul ginecologic este recomandat o dată pe an, în lipsa oricăror simptome, după debutul vieții sexuale, și presupune examenul clinic și testarea Babeș Papanicolau (PAP) sau testul de genotipare HPV, dar și ecografie transvaginală, în vederea depistării unor leziuni ale colului, care netratate pot duce la cancer.
În contextul Săptămânii Europene de Prevenire a Cancerului de Col Uterin, dr. Adina Bratie, medic specialist OG la Maternitatea Buzău, a explicat într-un material informativ, pe site-ul Spitalului Județean de Urgență (SJU) Buzău, că multe femei ajung să descopere că suferă de cancer de col uterin pentru că nu sunt informate corect, nu se vaccinează împotriva HPV și neglijează se prezintă cel puțin o dată pe an la un control ginecologic, începând de la vârsta de 21 de ani.
„Acest tip de cancer este diferit de majoritatea tipurilor de cancer, deoarece este cauzat în principal de infecția persistentă cu virusul papilloma uman (HPV), care crește foarte mult probabilitatea unei femei de a dezvolta cancer de col uterin. Trebuie știut însă că, deși HPV se referă la o familie mare și extrem de comună de virusuri, există vaccinuri care pot preveni infecția persistentă cu tipurile de HPV cu risc ridicat”, afirmă dr. Adina Bratie.
Medicul buzoian recomandă vaccinarea împotriva HPV, cea mai eficientă modalitate de a evita infecția și de a neproteja împotriva tulpinilor de HPV, care cauzează până la 90% dintre cazurile de cancer cervical.
„Vaccinarea anti-HPV este foarte importantă, o recomand din suflet! În România, vaccinarea împotriva HPV este gratuită pentru fetele și băieții cu vârsta cuprinsă între 11 și 18 ani, iar femeilor între 18 și 45 de ani, Ministerul Sănătății le decontează 50% din valoarea acestui vaccin. Se administrează trei doze în decurs de un an. Vaccinarea HPV este recomandată la vârsta de 11-12 ani, dar aceste vaccinuri pot fi administrate începând cu vârsta de 9 ani. Toți adolescenții (fete și băieți) au nevoie de vaccinare împotriva HPV, pentru a fi protejati de infecțiile cu HPV care pot determina cancer, mai târziu. Chiar dacă femeia este vaccinată, se recomandă să urmeze aceleași recomandări de screening pentru cancerul de col uterin, ca în cazul femeilor nevaccinate”, precizează specialistul.
Totodată, dr. Adina Bratie atrage atenția că screening-ul regulat, efectuarea testului Babeș Papanicolau (PAP) și a testului de genotipare HPV, eventual și ecografia transvaginală, pot identifica leziunile precanceroase și permit intervenția timpurie. De asemenea, informarea, un stil de viață sănătos și conștientizarea factorilor de risc (contact sexual la scurt timp după prima menstruație, infecția cu herpes genital, infecția cu HIV, schimbarea frecventă a partenerilor sexuali, administrarea pe termen lung a contraceptivelor orale, fumatul, imunosupresia, obezitatea, dieta săracă în fructe și legume) pot contribui la reducerea incidenței cancerului de col uterin.
„Toate femeile ar trebui să înceapă screening-ul de cancer cervical după vârsta de 21 de ani. Între 21 și 29 de ani se recomandă screening o dată la 3 ani, cu test Babeș-Papanicolau. Începând cu vârsta de 30 de ani, femeile cu 3 rezultate PAP normale la rând, ar trebui să facă screening o dată la 5 ani, cu test PAP și test HPV, sau o dată la 3 ani, doar cu test Papanicolau. Femeile cu factori de risc precum infecția cu HIV, sau un sistem imunitar scăzut, cu istoric de chimioterapie sau care au suferit transplant de organe, ar trebui să se testeze anual”, atrage atenția dr. Bratie.
Implicarea personalului medical în diseminarea informațiilor despre cancerul de col uterin poate crește complianța populației la programele de vaccinare și screening, care pot duce la eliminarea acestei afecțiuni. Totodată, cunoașterea simptomatologiei cancerului de col uterin și pașii care trebuie urmați imediat ce astfel de simptome sunt observate, pot ajuta la interveții rapide, salvatoare, mai spune medicul ginecolog buzoian.
„În fază incipientă, majoritatea acestor cancere sunt asimptomatice, iar pentru a fi tratate eficient, trebuie descoperite în stadii incipiente, ideal chiar înainte ca celulele precanceroase să se dezvolte, acestea putând fi eliminate prin tratament, înainte de a evolua în cancer. Riscul cancerului de col uterin crește odată cu prezența unui PAP-test anormal, a unui test HPV cu risc crescut. Secrețiile vaginale cu miros neplăcut, durerile pelvine sau dureile în timpul actului sexual ar trebui să le determine să meargă la un control ginecologic. În faze avansate, pecientele pot prezenta sângerări genitale, dureri determinate de compresiunea pe alte organe sau nervi, anemie, scădere în greutate”, detaliază medicul.
Cancerul de col uterin se suspectează în baza constatărilor clinice efectuate în timpul examenului ginecologic, prin palpare, ecografic și rezultatul anormal al testului Babeș Papanicolau. Confirmarea diagnosticului de cancer de col uterin sau precancer necesită însă o biopsie a colului uterin.
Colposcopia este o investigație care permite medicului ginecolog să evalueze vaginul și colul uterin. Biopsia de col uterin poate fi folosită pentru a diagnostica leziunile precanceroase și a cancerului de col uterin. Dacă rezultatele sunt pozitive, medicul poate solicita teste imagistice suplimentare (ecografie, tomografie computerizată, RMN, PET-CT), pentru a vedea cât de extinsă este tumora și a putea stabili opțiunile de tratament. Tratamentul cancerului de col uterin poate presupune una sau mai multe metode terapeutice: intervenție chirurgicală, radioterapie, chimioterapie sau terapie țintită.
Odată cu încheierea tratamentului și instalarea vindecării, pacientele vor merge la control la fiecare 3 luni în primii 2 ani, apoi la 6 luni, dacă totul decurge normal.
