Regândirea sistemului medical și o mai mare implicare a autorităților locale ar putea atrage medicii tineri în Buzău
Este concluzia la care s-a ajuns în urma dezbaterii organizată la Buzău de Colegiul Medicilor din România, în cadrul căreia prof. dr. Daniel Coriu, președintele organizației profesionale, a subliniat că sistemul medical românesc trebuie complet regândit şi adaptat la resursa umană disponibilă, iar medicilor este necesar să li se ofere un anumit confort profesional și social.
O echipă a Biroului executiv al Colegiului Medicilor din România (CMR), în frunte cu președintele organizației profesionale, prof. univ. dr. Daniel Coriu, s-a aflat astăzi la Buzău, unde a fost organizată o dezbatere privind dezvoltarea resursei medicale locale, problemele cu care se confruntă medicii din județ și înființarea unui centru de permanență în municipiu Buzău, împreună cu comunitatea medicală și autoritățile publice locale și județene.
„Am venit aici pentru a înțelege realitatea activității medicale în județul Buzău, pentru a ne convinge că actul medical se defășoară echitabil, în mod corect și, mai ales, în deplină siguranță pentru pacienți, dar și pentru medici”, a declarat prof. univ. dr. Daniel Coriu, președintele Colegiului Medicilor din România, în deschidrea discuțiilor avute de conducerea organizației profesionale cu medicii și cu reprezentanții sistemului medical buzoian.
Medicii prezenți la discuții au evidențiat problemele cu care se confruntă, în special din cauza numărului redus de specialiști care generează un volum de muncă epuizant, dar și din cauza lipsei infrastructurii și a finanțării corespunzătoare desfășurării unui act medical de calitate.
Președintele CMR a subliniat că un dezechilibru major în ceea ce privește resursa umană există deja la nivel național, iar județul Buzău se confruntă cu o lipsă cronică de specialiști la fel ca majoritatea județelor. Medicii tineri aleg să profeseze preponderent în spitalele din centrele universitare sau în mediu privat, iar pentru a fi atraşi să lucreze şi în alte zone este necesară o regândire și o adaptare a sistemului medical actual la condițiile financiare actuale și la resursa umană existentă.
„Există un mare dezechilibru în ceea ce privește repartizarea resursei umane la nivel național. Majoritatea medicilor sunt concentrați în centrele universitare. Noi trebuie să ne adaptăm la ceea ce avem, să ne adaptăm la resursa umană pe care o avem, pentru că, din nefericire, nu vedem o rezolvare în viitorul apropiat. Rezolvarea ar însemna să oferim medicului tânăr acele perspective, infrastructura profesională și socială pe care și-o dorește, dar lucrurile acestea țin de progresul țării, în general, și de implicare autorităților locale, în particular. Până atunci, sistemul medical trebuie să se adapteze la realitate, trebuie complet regândit – și aici vorbim de sistemul medical spitalicesc, de ambulatoriu, de spitalizarea de zi și de medicina de familie. Totul trebuie regândit și adaptat la resursa umană existentă și la posibilitățile financiare actuale”, a precizat prof. univ. dr. Daniel Coriu.
Managerul Spitalului Județean de Urgență, Claudiu Damian, a menționat că deși medicilor care vin să profeseze în cea mai mare unitate medicală din județ li se oferă multiple facilități și bonificații consistente, în anumite specialitățim cum ar fi cardiologia, se menține o lipsă majoră de specialilști.
„Cred că le oferim medicilor nou-veniți în spitalul nostru cele mai multe bonifiații și facilități, la nivel național. Le oferim 18.000 de lei timp de șase luni, le asigurăm cazarea și le decontăm cheltuielile de întrețiere, le plătim cursurile de obținere a competențelor cu care vor să-și dezvolte pregătirea în specialitate, aparatura medicală de care dispune Spitalul Județean de Urgență Buzău este de înaltă performanță, iar medicamentele și materialele sanitare de care au nevoie sunt asigurate în permanență. Cu toate acestea, în anumite specialități, cum este cardiologia, avem o mare problemă: deși am angajat permanent medici, fie au plecat în centre universitare, fie au optat pentru mediul privat, unde nu mai sunt nevoiți să asigure gărzi și unde nu se confruntă cu cazuri complexe. Am angajat, în ultimii 5 ani, peste 80 de medici, dar aproape 40 au plecat. Probabil că este nevoie și de o regândire a legislației, astfel încât să se poată asigura activitatea și în unitățile spitalicești din orașele care nu sunt centre universitare, pentru că altfel, ajungem în situația de a trimite toate cazurile grave în aceste centre, deși la noi există condiții ca pacienții să fie ajutați, și se va ajunge la o blocare a întregului sistem medical”, a spus managerul SJU Buzău.
Dr. Adrian Pană, cosultant în politici de sănătate publică și fost secretar de stat în Ministerul Sănătății, a subliniat că județul Buzău are o specificitate care se se manifestă și în funcționarea sistemului medical și a modului în care se desfășoară activitatea medicală. Pe de o parte, județul Buzău este tranzitat de „șoseaua morții”, cum mai este denumit DN2 E85, unde au loc numeroase accidente grave de circulație care necesită intervenții medicale urgente și complexe, care nu se pot rezolva decât în Spitalul Județean de Urgență, celelalte spitale din județ neavând speciaști. Pe de altă parte, județul Buzău „are o populație care îmbătrânește mai rapid decât media națională, ceea ce înseamnă că trebuie să ne așteptăm și la o prevalență mai mare a bolilor cronice. De aceea este necesară o regândire și o abordare mai intensivă și în ceea ce privește prevenția și nu doar punctual sau fragmentat, ca în momentul de față. Pe de altă parte, și tinerii au nevoie de servicii medicale de calitate, este nevoie de aparatură modernă și acces facil la investigații, diagnostic precoce și prevenție, de condiții – aparatură și specialiști – pentru realizarea unor intervenții complexe”, a subliniat dr. Pană, care a sugerat că, pe de o parte, este necesară o concentrare a resursei umane înalt specializată în spitalele în care se pot realiza intervenții complexe, iar pe de altă parte, de o dezvoltare a unor secții sau chiar o transformare a unor unități medicale în spitale pentru boli cronice și dezvoltarea unor centre de spitalizare de zi care ar putea ajuta la creșterea gradului de sănătate în rândul populației active.
Președintele CMR consideră că dacă nu va fi regândit întregul sistem medical și nu va fi adaptat la condițiile financiare, profesionale, sociale și la resursa umană existentă, spitalele județene și orășenești se vor confrunta în continuare cu probleme.
„Am avut aici o tânără echipă de la spitalul din Râmnicu Sărat, oameni tineri, foarte entuziaști, care au constatat cu mare amărăciune acest dezechilibru care există în sistemul medical românesc: marea majoritate a medicilor sunt concentrați în zonele universitare și nu vin aici. Dar tot ei au răspuns, nu există anumite perspective pe care și le dorește un tânăr medic. O persoană tânără are anumite doleanțe, anumite perspective, are nevoie de o infrastructură pe care nu o găsește în majoritatea orașelor, așa că trebuie să ne adaptăm la ceea ce avem și la resursa umană existentă, pentru că din nefericire nu vedem rezolvarea într-un viitor apropiat. Rezolvarea ar însemna să oferim acelui medic tânăr acele perspective pe care și le dorește, dar lucrurile acestea țin de progresul țării în general și nu se va întâmpla prea curând. Până atunci, noi trebuie să ne adaptăm. Sistemul medical trebuie să se adapteze la realitate. Concret, trebuie să regândim sistemul medical spitalicesc, ambulatoriu, spitalizarea de zi și medicina de familie. Totul trebuie regândit și adaptat la ceea ce avem acum, la resursa umană de acum și la posibilitățile financiare actuale. Restul depinde de autoritățile locale”, a declarat prof. univ. dr. Daniel Coriu.
E un cerc vicios, a apreciat profesorul Coriu, care a explicat că medicii din sistemul de stat sunt epuizați, în special cei tineri, și nu de puține ori își depășesc competențele, tocmai pentru că nu există suficienți specialiști.
„Un tânăr medic din România are trei opțiuni: prima este să plece din țară, pentru că aici găsește un sistem medical neatractiv, a doua opțiune – își caută un loc în sistemul privat unde are condiții și posibilitatea de a supraviețui, iar a treia opțiune este să muncească în sistemul de stat, unde trebuie să se obișnuiască cu anumite lipsuri. Un sistem medical nu este perfect nicăieri în lume, cu atât mai mult în România. Peste tot sunt probleme, depinde doar de gradul fiecăruia de rezistență. Poate că noi, cei mai în vârstă, putem să rezistăm mai ușor la anumite presiuni, dar oamenii tineri sunt deja foarte obosiți de un sistem medical care nu le oferă ceea ce trebuie. Și nu de puține ori sunt obligați să își depășească competențele, ceea ce este foarte grav. Acești oameni vor reacționa migrând în privat sau în altă țară”, a concluzionat prof. univ. dr. Daniel Coriu, care întrebat dacă o modificare a Legii rezidenţiatului astfel încât medicii tineri să fie determinați profeseze, cel puțin o perioadă, în spitalele publice, a spus că se poate propune orice dar, personal, consideră că nu trebuie ca un om să fie ținut acolo unde acesta nu îşi doreşte să fie.
În ceea ce privește înființarea unui centru de permanență în municipiul Buzău, s-a ajuns la concluzia că demersul este o prioritate, iar Primăria Buzău și-a asumat asigurarea spațiului, dotarea, întreținerea și paza centrului, care ar urma să devină funcțional în prima jumătate a anului viitor.
