Curiozități despre creier

Creierul uman este, în ciuda evoluției medicinii, unul dintre organele umane care mai are încă multe mistere, chiar și pentru cei mai experimențați cercetători în neuroștiințe. Multe „mituri” au fost risipite în urma unor studii, dar multe date despre modul de funcţionare a creierului uman rămân încă un mister. Iată, totuși, câteva dintre curiozitățile despre creier (unele hazlii) pe care știința le-a descifrat:

 

Transpiraţia abundentă poate micşora volumul creierului

Mişcarea este sănătoasă şi un adevărat izvor de tinereţe, cu condiţia să evităm excesele. Cercetătorii au descoperit că după o oră şi jumătate de transpiraţie neîntreruptă, creierul începe să se micşoreze. În următoarele 90 de minute de efort fizic, creierul se poate micşora la fel de mult cât într-un an, în condiţii normale.

Nu e deloc surprinzător, dacă ne gândim că organismul uman conţine apă în proporţie de 73%.

Aşa că o bună hidratare, mai ales pe timpul reprizelor de efort fizic, este extrem de importantă pentru menținerea sănătății creierului.

 

Creierul se poate auto-consuma

Sună macabru, dar chiar se poate întâmpla. Creierul consumă un sfert din caloriile ingerate, aşa că dietele bruşte, în special, pot provoca probleme grave de subnutriţie a acestui organ. În compensaţie, în astfel de situaţii, creierul îşi utilizează propriile celule neuronale pe post de sursă de energie.

Cu alte cuvinte, are loc un soi de canibalism de autoconservare.

Pentru a împiedica acest lucru, este important să te hrăneşti corespunzător, aşa că spune „nu” dietelor restrictive, dacă vrei să rămâi la fel de deştept şi de ager!

 

Creierul nu stochează informaţii atunci când eşti în stare de ebrietate

Dacă te trezeşti confuz şi fără să îţi aminteşti mare lucru despre noaptea trecută, cel mai probabil ai băut prea mult. Aceste sincope mnezice nu sunt de fapt „pierderi de memorie” pentru că, practic, creierul nici măcar nu a înmagazinat informaţii pe care să le transforme în amintiri. Consumul excesiv de alcool este dăunător nu numai pentru organele interne (bietul ficat!), ci şi pentru creier. Pe fond de ebrietate, funcţia de memorare este practic sistată.

Aceste consecinţe te pot pune într-o postură vulnerabilă (bineînţeles, dacă nu cumva ţi-ai propus singur să nu-ţi aminteşti nimic despre chermeza din miez de noapte).

 

Capacitatea de atenţie a creierului uman este mai scurtă decât cea a caraşilor de acvariu

Sună ca o insultă, dar este un fapt demonstrat ştiinţific: creierul uman îşi poate menţine capacitatea de atenţie timp de opt secunde, în timp ce creierul caraşilor aurii de acvariu reuşeste performanţa de nouă secunde.

Acesta este, în parte, motivul pentru care ne putem antrena creierul să devină foarte abil în desfăşurarea mai multor sarcini în mod simultan.

Să ne privim, deci, limitele ca pe un atuu…

 

Creierul nu are receptori de durere

Când te-mpiedici şi cazi, creierul emite imediat un semnal de durere către zona vătămată. Dar creierul în sine nu deţine abilitatea de a simţi durere.

În timp ce craniul şi membrana cerebrală posedă receptori de durere, creierul nu este înzestrat cu aşa ceva.

Acesta este motivul pentru care operaţiile pe creier pot fi desfăşurate fără anestezic.

 

Creierul se dezvoltă până la vârsta de 25 de ani

Creierul continuă să se dezvolte până la vârsta de 25 de ani, prag la care atinge apogeul său intelectual. Începând cu vârsta de 25 de ani, creierul este perfect matur şi nu se mai dezvoltă.

Dar asta nu înseamnă că „expiri” după această vârstă! Din contră! Plasticitatea creierului este uluitoare, aşa că, potrivit studiilor, în ciuda amprentei genetice, creierul continuă să se transforme, să înveţe lucruri noi şi să sintetizeze informaţiile stocate până în ultima clipa de viaţă!

 

Creierul este mai activ noaptea decât ziua

În urma tuturor activităţilor pe care le întreprindem ziua, raportat la odihna din timpul nopţii, am tinde să credem că cea mai mare parte a activităţii creierului se desfășoară ziua. Totuşi, prin studii electrice şi nu numai, cercetătorii au sesizat că noaptea, creierul este mult mai activ decât ziua. Oamenii de ştiinţă nu au putut explica cert mecanismele care stau în spatele acestui rezultat uimitor, însă ei cred că activarea intensă cerebrală din timpul somnului se datorează proceselor reparatorii, atât la nivel celular şi energetic, cât şi ca ansamblu funcţional, ca structurare a memoriei, estompare a stimulilor afectivi prea puternici sau marcanţi. Are loc, pratic, o reechilibrare atât fizică, dar şi psihică, emoţională, comportamentală…

 

*Această rubrică este una de umor/bancuri/pamflet. Orice asemănare cu personje reale este pur întâmplătoare.