Cercetătorii au identificat un mecanism mintal care împinge la suicid

Autorii studiului pe această temă spun că acesta ar putea fi un prim pas în găsirea unor soluții pentru a preveni sinuciderile.

La nivel mondial, circa 800.000 de persoane mor anual în urma unor acte suicidale, iar sinuciderea a ajuns să fie a doua cauză de deces în rândul persoanelor între 15 și 29 de ani. Cercetările oamenilor de știință au fost de multă vreme canalizate în scopul descifrării mecanismului din creier care îi împinge pe oameni la un astfel de gest, dar până în prezent, rezultatele nu au fost notabile.

O echipă internațională de oameni de știință a anunțat recent că a făcut o descoperire ce ar putea constitui un prim pas important în găsirea unor soluții care să preîntâmpine apariția gândurilor sinucigașe. Este vorba de două rețele descoperite în creier, care declanșează astfel de gânduri atunci când apar modificări la nivelul lor. Concluzia vine după ce oamenii de ştiinţă au analizat literatura de specialitate din ultimele două decenii, referitoare la studii imagistice privind gândurile şi comportamentul suicidal. Au fost analizate 131 de studii, care au cuprins peste 12.000 de persoane şi au analizat modificările structurii şi funcţiilor creierului ce ar putea contribui la creşterea riscului de suicid al unei persoane.

Cercetătorii au căutat dovezi privind modificări structurale, funcţionale şi moleculare din creier, ce ar putea conduce la creşterea riscului de suicid.

Conform studiului publicat recent în jurnalul ştiinţific Molecular Psychiatry, au fost identificate două reţele neurale şi conexiunile dintre acestea, ce par a juca un rol important în acest sens. Una dintre reţele implică zone situate în partea anterioară a creierului, cunoscută sub numele de cortexul prefrontal ventral medial şi lateral şi conexiunile acesteia cu alte regiuni ale creierului implicate în emoţii. Oamenii de ştiinţă susţin că modificările survenite la nivelul acestei reţele pot conduce la gânduri negative în exces şi dificultăţi în reglarea emoţiilor, stimulând gândurile suicidale.

A doua reţea identificată implică regiuni cunoscute sub numele de cortexul prefrontal dorsal şi girusul frontal inferior. Modificările survenite în această reţea pot influenţa tentativa de suicid, din cauza rolului pe care îl are în luarea deciziilor, generând soluţii alternative la probleme şi controlând comportamentul.

Autori studiului sugerează că, în cazul în care ambele reţele suferă modificări la nivel de structură, funcţie sau biochimie, se poate ajunge la situaţii în care un individ are o atitudine pesimistă legată de viitor şi nu este capabil să-şi controleze gândurile, ceea ce poate duce la un risc ridicat de suicid.