Aproape jumătate din tinerii români au avut gânduri suicidale
Așa reiese din datele centralizate în urma unui studiu on-line, efectuat pe un eșantion reprezentativ format din tineri cu vârste între 16 și 25 de ani.
În cadrul lucrării sale de doctorat referitoare la starea de sănătate şi consumul de substanţe psihoactive în rândul tinerilor din România, psihologul Mihai Copăceanu a realizat un studiu on-line pe un eșantion reprezentativ de 10.200 de tineri cu vârste cuprinse între 16 și 25 de ani, datele rezultate fiind unele îngrijorătoare. Astfel, psihologul precizează în teza sa de doctorat că, 48,9% dintre tinerii intervievați au declarat că au avut cel puțin o dată gânduri suicidale, în timp ce 20,4% dintre aceștia au recunoscut că au mers chiar mai departe și au încercat să își pună capăt zilelor. Deși gândul sinuciderii este sau a fost prezent în mințile a aproape jumătate din tineri, doar 28,5% dintre ei spun că au apelat la servicii de psihoterapie. Psihologul mai menționează în lucrarea sa că studiul mai relevă faptul că în ultimele șase luni 21,5% dintre cei chestionaţi au avut perioade mai lungi în care s-au simţit depresivi, iar relația cu părinții nu este unul dintre motivele principale, 80,6% dintre ei declarând că aceasta este acceptabilă sau chiar excelentă. Astfel, în timp ce 43,9% dintre cei care au declarat că nu se simt iubiţi şi susţinuţi de familie au avut măcar o dată tendinţa de suicid, doar 15,3% dintre cei care se simt iubiţi şi susţinuţi de familie au avut o astfel de tentativă.
Un alt aspect relevat în teza de doctorat este acela că, dintre cei care au avut tentative de suicid, cei mai mulți consumă frecvent cantități mari de alcool, acesta fiind unul dintre factorii principali care i-a determinat să apeleze la un astfel de gest.
De asemenea, și în cazul persoanelor care consumă mai frecvent marijuana există o pondere mai mare a celor care au avut tentative de suicid, comparativ cu cele care nu iau acest drog. Alte date mai relevă că 52,9% dintre respondenţi au declarat că în prezent sunt fumători, 2% fumează ţigară electronică, ceilalţi 44% fiind nefumători, iar 28,4% au declarat că se consideră dependenţi de nicotină.
Psihologul mai menționează că doar 11,7% dintre respondenţi au declarat că nu au consumat niciodată băuturi alcoolice în ultimul an, în timp ce 80,7% spun că au consumat o dată pe lună sau de 2 – 4 ori pe lună, iar 7,7% – de mai multe ori pe săptămână. În același timp doar 1,9% dintre ce intervievaţi se consideră deja dependenți de alcool.
În ceea ce privește consumul de marijuana, aproape 45% dintre tineri au consumat cel puţin o dată, 6,8% au consumat chiar în ultimele 7 zile, iar 2,8% în ultima lună. Un procent de 43,6% dintre respondenţi spun că au primit cel puţin o dată droguri gratuit în vederea consumului, iar 50,4% dintre participanţii la studiu sunt de părere că marijuana ar trebui legalizată în România.
Prof. dr. Constantin Balaceanu Stolnici
În cadrul aceleiași teze, sunt citate și rezultatele unui alt studiu efectuat în perioada octombrie 2018 – ianuarie 2019 pe un eşantion de 1.235 de părinţi de adolescenţi, 90% dintre respondenţi fiind mame şi 10% taţi.
Studiul arată că 21% dintre părinţii de adolescenţi au permis copilului lor să consume alcool iar 89% dintre respondenţi sunt de părere că tinerii sub 18 ani nu pot consuma alcool. Părinţii au fost întrebaţi dacă există excepţii când un părinte îi poate permite copilului să consume alcool, 58,5% menţionând că în nicio situaţie, 24% au răspuns că pot face o excepție la un majorat, petrecere sau Revelion, 13,6% au spus că pot consuma în familie, 0,7% – acasă la prieteni sau cunoscuţi, iar 0,2% – la restaurant.
De asemenea, 87,6% dintre respondenţi nu permit copilului lor să fumeze și 93,3% dintre cei chestionaţi ar fi deranjaţi dacă ar afla că propriul copil fumează marijuana.
Coordonatorul tezei de doctorat este prof. dr. Constantin Bălăceanu Stolnici, care a comentat rezultatele acestor studii, precizând că „comportamentul uman depinde o parte de genetică, o parte de mediu. Mediul acesta e un lucru pe care noi îl putem utiliza în mod pozitiv pentru prevenţia consumului de droguri, ceea ce nu se face, pentru că nu se dă suficientă importanţă şi pentru că nici autorităţile nu sunt implicate foarte mult”.
