Discrepante uriase in sistemul sanitar, intre urban si rural

In anul 2016, de peste 27 de ori mai multe cabinete medicale de specialitate au functionat in mediul urban, fata de mediul rural.

 

Sistemul de sanatate din Romania este intr-o continua criza. Avem criza de medici, criza de personal mediu sanitar, criza de medicamente, de spitale dotate corespunzator perioadei in care traim dar mai ales avem o criza cronica de viziune, de politici sanitare coerente si predictibile.

Scolim, anual, aproximativ 6.000 de medici, dar la rezidentiat nu sunt mai mult de 2.500-3.000 de locuri pe an. Ceilalti absolventi, fie pleaca in strainatate unde isi iau rezidentiatul ulterior, fie se reprofileaza. Dar nici toti cei care isi finalizeaza studiile de rezidentiat in Romania nu raman in tara, nemultumiti de salarii, dar mai ales de conditiile in care sunt nevoiti sa profeseze.

Au plecat peste 15.000 de absolventi de medicina, in ultimii 10 ani. Din toate specialitatile. O spune Colegiul Medicilor, o recunoaste si Ministerul Sanatatii, dar nimeni nu face nimic pentru a remedia situatia. Asa ca, scolim in continuare medici pentru altii, iar la noi, spitalele raman cu aceeasi lipsa de medici, policlinicile functioneaza cu pensionari in anumite specialitati si nici macar medici de familie nu avem in toate comunitatile rurale. Bietii oameni, cei mai multi batrani si bolnavi, bat kilometri intregi ca sa fie consultati sau sa primeasca o reteta, iar pentru asta sunt nevoiti, uneori, sa astepte ore intregi, pentru ca fie medicul este supraaglomerat, fie sistemul informatic este defect si nu poate fi accesat.

Criza de medici se manifesta la toate nivelele. Ne-ar mai trebui vreo 15.000 de specialisti. Discrepante majore exista intre centrele universitare si orasele mici, intre sistemul public si cel privat, dar mai ales intre mediul urban si cel rural.

 

O uriasa problema a medicinei romanesti, despre care se vorbeste foarte putin sau deloc, este cea a distrubutiei medicilor de familie in teritoriu. Cele mai proaspete date ale Institutului National de Statistica (INS) ne arata ca doar o treime dintre acestia lucreaza in mediul rural, desi distributia populatiei este de 45% in urban si 55% in rural. Colegiul Medicilor spune ca cea mai mare problema nu este insa numarul medicilor, ci felul in care acestia sunt distribuiti. Nimeni nu mai vrea sa mearga la „Cucuietii din Deal”, desi daca s-ar vrea, Guvernul ar avea cai si mijloace pentru a atrage specialisti chiar si la „Cuca Macaii”…

Asa ca, pentru romanii care au ghinionul sa locuiasca la sat, e vai de sanatatea lor! Felul in care statul roman ne asigura asistenta medicala ne afecteaza stilul de viata, sanatatea, chiar durata de viata. Interesaza, asta, pe cineva? Il doare pe vreun parlamentar cand voteaza legile, pe vreun guvernant atunci cand le propune, sau pe vreun alt politician de la nivel local, ca mos Costache sau matusa Floarea au parte de doctor doar o zi pe saptamana? Ei, as! Doar in campaniile electorale, toti se bat cu pumnul in piept si sunt mandri ca sunt romani. Promit ca vor face si vor drege, pana se vad cu ciolanul puterii in farfurie… Apoi uita. Isi amintesc din nou, peste alti patru ani, cand poate mos Costache si matusa Floarea vor fi trecut la cele vesnice, dar vor gasi un nea Ion sau o tanti Ileana care sa spere ca de data asta li se va arata mai mult respect si le vor da, din nou, votul.

 

Sa revenim, insa, la datele Institutului National de Statistica, din care aflam ca la finele anului trecut erau, in Romania, 11.274 de cabinete de medicina de familie, iar discrepantele intre zona urbana si cea rurala sunt semnificative. Din totalul medicilor din Romania, 21,5% sunt medici de familie, iar aproape doua treimi dintre acestia isi desfasoara activitatea in mediul urban.

Medicii din orase au, in medie, 1.584 de pacienti pe lista, iar cei din mediul rural au de 1,3 ori mai multi, adica 2.002 de persoane per cabinet.

Cele mai multe, 6.716 cabinete de medicina de familie sunt in mediul urban, in timp ce in mediul rural sunt doar 4.558 cabinete. Practic, la 100.000 de locuitori avem o medie de 5,7 cabinete de medicina de familie, insa 6,3 sunt in mediul urban si doar 5 in rural.

In judetul Buzau situatia este relativ echilibrata la nivelul medicinei primare, cel putin pe hartie. 206 medici de familie au contracte de furnizare servicii incheiate cu Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate, iar alti 12 cu casa OPSNAJ. 101 dintre cei care colaboreaza cu CNAS isi desfasoara activitatea in mediul urban (71 in municipiul Buzau – ar mai trebui 4, alti 19 sunt in Ramnicu Sarat dar ar fi necesari 23, in Nehoiu sunt 5 medici si mai trebuie unul, in Patarlagele si Pogoanele sunt cate 3 si ar mai fi necesar cate unul). Tot in urban acorda asistenta medicala si cei 12 medici aflati in evidentele OPSNAJ (Politie, SRI, Armata), iar alti 105 medici de familie au cabinetele in mediul rural.

 

Sistemul sanitar romanesc (public si privat) dispunea anul trecut de peste 60.000 unitati (49.000 de unitati sanitare in mediul urban si 11.000 in mediul rural). Mai exact, 570 spitale, 800 de centre de diagnostic si tratament, centre medicale si centre de sanatate, 470 de ambulatorii de specialitate si ambulatorii integrate spitalelor, o retea de 6.300 laboratoare medicale si laboratoare de tehnica dentara, peste 40.000 de cabinete medicale si 9.500 farmacii, drogherii si puncte farmaceutice.

In cazul asistentei medicale ambulatorii de specialitate (centre medicale si stomatologice, policlinici, centre de diagnostic si tratament, etc), ca si al cabinetelor medicale de specialitate si al cabinetelor stomatologice, majoritatea sunt in mediul urban. In timp ce in orase au functionat 10.400 cabinete medicale independente de specialitate, in rural numarul acestora a fost de 27,2 ori mai mic, respectiv, de numai 381 de cabinete. Astfel, in mediul rural au revenit de 7,9 ori mai multi locuitori unui medic, de 6,1 ori mai multi locuitori unui medic dentist si de 4 ori mai multi locuitori unui farmacist, fata de mediul urban.

In ceea ce priveste farmaciile si drogheriile, Romania avea la sfarsitul anului, 9.495 unitati, din care 5.922 in orase. Potrivit INS, au fost 5,6 farmacii la 10.000 de locuitori in urban si doar 3,9 la 10.000 de locuitori in rural. Astfel, fiecarei farmacii din mediul urban ii revin 1.796 locuitori, in timp ce in zona rurala ii revin 2.554 locuitori.

 

Distributia personalului sanitar pe medii de rezidenta este determinata de repartizarea teritoriala a unitatilor sanitare, pastrandu-se discrepantele majore existente intre urban si rural.

In total, in sistemul de sanatate lucrau anul trecut 57.300 medici, 16.400 medici dentisti, 17.200 farmacisti, 137.200 personal cu pregatire sanitara medie si 66.300 personal sanitar auxiliar. Un numar de 1.400 fiziokinetoterapeuti si 13.800 asistenti medicali cu studii superioare au asigurat ingrijirea medicala in unitatile din sistemul sanitar public si privat. O treime dintre acestia sunt in Bucuresti, Timisoara si Cluj. In toate celelalte 39 de judete sunt doar 40.000 de medici, cei mai putini dintre ei fiind in Calarasi, Giurgiu, Botosani si Tulcea.

In consecinta, numarul mediu de locuitori care a revenit unui cabinet medical independent de specialitate a fost de 23,4 ori mai mare in mediul rural, fata de mediul urban. La 10.000 locuitori in mediul rural au revenit numai 0,4 cabinete medicale independente de specialitate comparativ cu 9,8 cabinete in mediul urban.

Structura personalului sanitar este preponderent feminina, ponderea femeilor in randul medicilor si al medicilor dentisti fiind de peste doua treimi, iar in randul farmacistilor de 90%.

Cele aproximativ 570 de spitale care au functionat in anul 2016 au dispus de 132.000 de paturi pentru internare continua (122.000 de paturi in mediul urban si aproape 10.000 de paturi in mediul rural) si au acordat asistenta medicala unui numar de 4,2 milioane de pacienti internati. Durata medie de spitalizare a fost de 7,4 zile/pacient internat in spital.

In Europa, unde media este de 4 medici la mia de locuitori, grecii stau cel mai bine. Romania este pe penultimul loc, cu 2,2.