Domeniul ingrijirilor paliative – „Cenusareasa” sistemului public de Sanatate

Sistemul de ingrijiri paliative din Romania acopera doar 10 la suta din necesar, in 18 judete astfel de servicii lipsind cu desavarsire. Spitalele din Buzau au 95 de paturi pentru ingrijiri paliative din fonduri publice.

 

Accesul la ingrijiri paliative este o obligatie legala, asa cum este recunoscuta de conventiile internationale, fiind sustinut ca drept al omului, bazat pe dreptul la sanatate fizica si mintala la cele mai inalte standarde. In cazul pacientilor care prezinta durere severa, esecul guvernului de a asigura ingrijiri paliative poate fi considerat si un tratament crud, inuman sau degradant. Ingrijirile paliative pot alina suferinta in mod eficient sau chiar sa o previna si pot fi furnizate la un cost comparativ redus.

In incercarea de a schimba aceasta stare de fapt, zilele aceastea se desfasoara, la Alba Iulia, a 18-a editie a Conferintei Nationale de Ingrijiri Paliative. Evenimentul este organizat de Asociatia Nationala de Ingrijiri Paliative (ANIP), impreuna cu Hospice Casa Sperantei – organizatie cunoscuta in Romania pentru implicare sa exemplara in acest sector. La eveniment sunt prezenti peste 200 de medici, asistenti medicali, psihologi, asistenti sociali, terapeuti, impreuna cu 51 de lectori – care dezbat, timp de trei zile, teme de actualitate in domeniu si situatia sistemului de ingrijiri paliative din Romania.

Inca din deschiderea lucrarilor, organizatorii au aratat ca situatia ingrijirilor paliative in Romania este departe de a satisface necesarul la nivel national, existand inca judete in care astfel de servicii lipsesc cu desavarsire. Semnalul de alarma a fost tras de Malina Dumitrescu, presedintele ANIP, care a precizat ca, desi primele servicii de ingrijiri paliative din Romania au aparut in urma cu 25 de ani, in prezent, serviciul de paliatie acopera doar 10% din necesarul la nivel national. Malina Dumitrescu spune ca acest gen de servicii a cunoscut o dezvoltare „aleatorie si relativ necoordonata”, fapt pentru care multe zone ale tarii au ramas neacoperite, la acest moment existand 18 judete in care astfel de servicii nu functioneaza.

 

O schimbare in bine ar urma sa se petreaca incepand cu acest an, presedintele ANIP precizand ca a fost realizata o strategie nationala care prevede ca, pana in 2020, toate judetele trebuie sa beneficieze de un minimum de servicii de ingrijiri paliative, reprezentate prin cel putin cate o unitate cu 25 de paturi de paliatie, cate doua echipe de ingrijiri paliative la domiciliu si cate doua ambulatorii pentru ingrijirea paliativa. „Toate astea cred ca vor intra intr-o dezvoltare care poate fi sustinuta prin proiectul Bancii Mondiale incheiat cu Ministerul Sanatatii. Asta va insemna nu doar dezvoltare de servicii, ci si instruirea personalului, crearea unui cadru legislativ, ca toate aceste servicii, in momentul in care vor incepe sa functioneze, sa aiba si o sustinere financiara si umana”, a mai declarat  Malina Dumitrescu, precizand ca din cei 250 de milioane de euro acordati de Banca Mondiala, circa 6 milioane de euro vor fi alocati dezvoltarii serviiclor de ingrijiri paliative si instruirii personalului. In ultimii ani, s-a constatat o crestere a serviciilor paliative in unitatile cu paturi din sectorul privat, servicii care sunt de o buna calitate, insa, din cauza costurilor, nu sunt accesibile pacientilor cu situatii financiare modeste, iar in acest context, reprezentantii ANIP sustin ca „important este ca aceste servicii sa fie in sistemul public de sanatate, sau in regim caritabil, prin organizatii neguvernamentale care ofera aceste servicii gratuit”.

 

In prezent, la nivelul Ministerului Sanatatii exista un grup de lucru din care fac parte mai multi medici, care au in vedere crearea unui model de ingrijire paliativa care sa poata fi integrat in sistemul de sanatate, in asa fel incat pacientii, oriunde si la orice moment, cand ar avea nevoie de ingrijiri paliative, sa le poata accesa intr-un fel sau altul.

Prezent la conferinta, medicul oncolog cu atestat de ingrijiri paliative, Razvan Curca, membru in acest grup de lucru, a declarat ca totul trebuie gandit ca un sistem unitar, care sa permita continuitatea ingrijirilor, „pentru ca pacientii cu ingrijiri paliative au multiple nevoi si necesita o asistenta in echipa. Deci, ai nevoie de o echipa de ingrijiri paliative care sa includa cel putin un medic, un asistent, un asistent social, psiholog, un consilier de ingrijire spirituala”. In opinia sa, echipele de ingrijiri la domiciliu ar putea fi baza sistemului, intrucat sunt cele mai accesibile pacientilor. „Apoi, la nivel teoretic ar trebui sa fie ambulatoriul de ingrijiri paliative, care inca nu este finantat de Casa de Asigurari si speram ca de la anul sa fie finantat, si apoi exista sectiile, unitatile cu paturi de ingrijiri paliative in care pacientii pot fi spitalizati. Se pot oferi servicii atat in unitati apartinand sistemului public, pe de alta parte exista si hospice-uri, de obicei organizate sau sub egida unor ONG-uri, care pot asigura, la fel, servicii de tip unitate cu paturi”, a mai declarat medicul.

 

Judetul Buzau, desi nevoile sunt mult mai mari, se poate spune ca nu se sta prea rau la capitolul ingrijiri paliative in sistemul public de sanatate. Recordul este detinut de Spitalul de Psihiatrie si pentru Masuri de Siguranta Sapoca, unde sunt 40 de paturi destinate ingrijirii pacientilor aflati in stare foarte grava sau in faza terminala.

Purtatorul de cuvant al Casei Judetene de Asigurari de Sanatate, jr. Simona Anghel, a precizat ca „la ora actuala in contract cu CJAS exista 95 de paturi destinate ingrijirilor paliative la nivelul spitalelor din judet.  Cele mai multe, 40 dintre acestea, sunt la Spitalul Sapoca, Spitalul Sf. Sava are 23 de astfel de paturi, Ecomed Vintila-Voda are 17 paturi pentru ingrijiri paliative, Spitalul Municipal Rm. Sarat are, de asemenea, 10 paturi pentru pacientii aflati in stare terminala, iar Spitalul de Boli Cronice Smeeni, are 5 astfel de paturi”, mentionand ca la nivelul judetului exista astfel de servicii si in sistem privat.

O „compensare” exista si prin sistemul de ingrijiri la domiciliu, care sunt acordate prin intermediul Crucii Alb-Galbena, Complexul de Servicii pentru Persoane Varstnice Alexandru Marghiloman, Asociatia Neolithic si SC Sylmed Invest care primesc in acest scop fonduri din bugetul CJAS, la care se adauga si alte societati care asigura astfel de servicii in regim privat.

 

Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) defineste ingrijirile paliative ca fiind ingrijirile care imbunatatesc calitatea vietii pacientilor si a familiilor care se confrunta cu probleme asociate bolilor amenintatoare de viata, prin prevenirea si alinarea suferintei prin identificarea precoce, evaluarea si tratamentul adecvat al durerii si al altor probleme de natura fizica, psiho-sociala si spirituala.

Ingrijirea paliativa este o abordare interdisciplinara si cuprinde in sfera sa atat pacientul, familia, cat si comunitatea. Intr-un anumit sens, paliatia inseamna asigurarea ingrijirilor de baza, adica satisfacerea nevoilor individuale ale pacientului, oriunde ar fi acesta ingrijit: la domiciliu sau in spital.

Potrivit dr. Victor Ionita, seful Sectiei ATI din Spitalul Judetean Buzau, specializat si in ingrijiri paliative, acest tip de ingrijiri „dau valoare vietii si considera moartea ca fiind un proces normal. Ingrijirile paliative nu grabesc si nici nu amana moartea, dar pot sa mentina cea mai buna calitate posibila a vietii pana la moarte, sa ajute persoana aflata in stadiu terminal sa-si petreaca ultimele zile cu demnitate. Managementul si strategiile ingrijirilor paliative constituie o necesitate a dezvoltarii serviciilor de asistenta medicala, in concordanta cu nevoile unei populatii a carei speranta de viata este in crestere si care prezinta odata cu avansarea in varsta, o patologie dominata de boli cronice maligne sau non-maligne care efecteaza dramatic calitatea vietii. Cresterea incidentei cancerului si mentinerea unui indice crescut al mortalitatii este un argument in plus pentru dezvoltarea acestui sector medical”, subliniaza medicul buzoian.