Indicele ROBOR la trei luni a scăzut sub 8%

21 noiembrie 2022 | 0 comentarii |

În piața monetară se manifestă o scădere constantă a dobânzilor interbancare, de la începutul acestei luni, iar evoluția a coincis cu controlul Consiliului Concurenţei la cele 10 bănci ale căror cotații stau la baza calculului indicilor ROBOR, pentru a inspecta posibile înțelegeri făcute de instituțiile financiare cu scopul creșterii dobânzilor.

Chiar dacă BNR a majorat recent dobânda de politică monetară de la 6,25 la 6,75%, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la sfârșitul săptămânii trecute la 7,94%, minim care nu a mai fost atins din 6 octombrie.

În schimb, indicele ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât în aceeași ședință de la 8,13 la 8,11%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, de la 8,31 la 8,30%.

Tendința de scădere către nivelul actual al dobânzii pentru facilitatea de creditare (rata Lombard), care este de 7,75%, va putea continua, atâta vreme cât în opinia analiștilor BCR, banca centrală „nu va mai crește ratele de dobândă la începutul anului viitor”.

 

Creșterea aversiunii față de risc, care a dus la ieșiri de capitaluri străine din piețele de la marginea zonei euro, și majorarea cererii comerciale, companiile pregătindu-se pentru importurile prilejuite de Sărbătorile de iarnă, a provocat deprecierea monedei naționale.

Cursul euro a crescut de la 4,8982 lei, la începutul săptămânii trecute, la 4,9418 lei, la sfârșitul ei, ceea ce a făcut ca leul să piardă tot câștigul obținut începând cu data de 5 octombrie, perioadă în care media a atins un minim de 4,8793 lei. Vineri, tranzacțiile s-au realizat în culoarul 4,923 – 4,945 lei, iar piața s-a închis la 4,942 lei.

Creșterea deficitului de cont curent al balanței de plăți, care conform datelor publicate de BNR, a crescut în primele nouă luni la 20,2 miliarde euro, în condițiile adâncirii deficitului comercial, reprezintă unul dintre principalii factori de presiune asupra cursului euro/leu. Analiștii Băncii Transilvania văd o majorare în acest an a raportului deficit de cont curent/PIB la 8,6%, în timp ce cei de la BCR văd o creștere la 9,1% din PIB.

 

Moneda unică s-a menținut peste pragul de 1 dolar, iar cotațiile s-au mișcat în culoarul 1,0272 – 1,0437 dolari. Vineri, euro a fluctuat între 1,0313 și 1,0396 dolari, iar piețele americane au închis la 1,0324 dolari.

Scăderea euro a apărut după ce mai mulți oficiali ai Rezervei Federale americane au pledat pentru menținerea unei politici monetare restrictivă, iar BCE a anunțat că va începe o amplă acțiune de retragere de numerar din sistemul bancar al zonei euro cu scopul de a stopa creșterea inflației, care a atins în octombrie un record de 10,6%.

Totodată, Christine Lagarde, președinta BCE, a afirmat că „vom continua să majorăm dobânzile”. Analiștii anticipează pentru şedinţa de politică monetară a BCE din 15 decembrie o majorare cuprinsă între 50 și 75 de puncte de bază.

 

Cursul francului elvețian a fluctuat 5,0061 și 5,0226 lei, iar media lirei sterline a crescut de la 5,5750 la 5,6799 lei.

Prețul gramului de aur a crescut la sfârșitul săptămânii trecute la 270,2902 lei, consecință a menținerii valorii unciei de aur, în prima parte a zilei, aproape de 1.770 dolari, pentru ca apoi să coboare până la 1.748 dolari.

 

Duminică dimineață, bitcoin fluctua între 16.559 și 16.731 dolari, iar ether se tranzacționa în culoarul 1.190 – 1.222 dolari.

 

*Analiză valutară săptămânală (cuprinde perioada  14 – 18 noiembrie) realizată de Radu GEORGESCU –DOMUS M&D

 

 


Adaugati un comentariu


 

*