Inflația obligă leul să se deprecieze
În timp ce guvernanții ne spun că „economia duduie”, prețurile cresc de la o zi la alta, iar raportul privind inflația prezentat de guvernatorul Mugur Isărescu la sfârșitul săptămânii trecute nu este de natură să ne liniștească. Noua prognoză pentru acest an a crescut de la 3% la 4,2%, iar cea pentru 2020 la 3,3%, semn că economia românească se supraîncălzește.
De altfel, și Eurostat a anunțat că România a avut, în perioada ianuarie – aprilie 2019, cea mai mare inflaţie din Uniunea Europeană, cu rate cuprinse între 3,2% şi 4,4%. Iar anunțul vine după cel al INS (Institutul Național de Statistică), de la începutul săptămânii, conform căruia inflaţia din aprilie a fost de 4,1%.
Majorarea prețurilor vine în contextul creșterii consumului, care nu beneficiază de protecția unei oferte interne pe măsură, astfel că în primele trei luni importurile au crescut cu 7%, iar exporturile cu numai 3%, ceea ce pune presiune pe leu.
De altfel, Mugur Isărescu a spus că noua creştere economică de 5%, din primul trimestru, este bună atâta timp cât nu vine cu dezechilibre.
Pentru a ţine inflaţia în frâu, BNR continuă să controleze strict lichiditatea din piaţă, ceea ce va aduce dobânzi mai mari pe piaţa interbancară. Este posibilă chiar o majorare a dobânzii-cheie. „Nu o excludem, dar nici nu o previzionăm. Nu facem forward guidance. Nu ne permitem, pentru că avem foarte mulţi factori care ne influenţează decizia”, a declarat guvernatorul BNR.
Aceste informații nu au influențat încă evoluția leului, el fiind afectat mai mult de revenirea aversiunii față de risc, care s-a reflectat în deprecierea monedelor de la marginea zonei euro.
Cursul monedei unice a crescut de la 4,7607 la 4,7621 lei, la finalul perioadei analizate, când tranzacțiile s-au realizat în culoarul 4,761 – 4,765 lei, cu închiderea la 4,762 lei.
Media dolarului american a urcat de 4,2357 la 4,2658 lei, la finalul perioadei când cotațiile au fluctuat între 4,257 și 4,269 lei.
Moneda elvețiană a avut o evoluție apreciativă pe piețele internaționale, coborând de la 1,138 până la 1,127 franci/euro, media ei fluctuând între 4,1987 și 4,2221 lei, cea de la finalul perioadei fiind stabilită la 4,2197 lei.
Situația încordată din Regatul Unit, unde nu s-a ajuns la un acord privind forma Brexit-ului, a făcut ca lira sterlină să scadă la sfârșitul perioadei la 5,4436 lei, cel mai mic nivel din 19 februarie.
La finalul intervalului, preţul gramului de aur a scăzut la 176.2890 lei, în timp ce uncia de aur cobora pe piețele specializate la 1.277 dolari.
Indicele de Referinţă pentru Creditele acordate Consumatorilor (IRRC), stabilit de BNR pe baza cotațiilor din ultimul trimestru din 2018, este 2,36%.
Indicele ROBOR la trei luni, utilizat la calcularea dobânzilor la majoritatea creditelor în lei, a stagnat, în a doua ședință consecutivă, la 3,28%, minimul ultimelor şase săptămâni.
Indicele ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a revenit la 3,38%.
Indicele ROBOR la nouă luni, calculat în funcție de rata dobânzii plătită la creditele atrase de către băncile comerciale de la alte bănci s-a oprit la 3,49%, iar ROBOR la 12 luni stagnează la 3,54%.
Moneda americană a profitat de statul său de „valoare refugiu” și s-a apreciat de la 1,1261 la 1,1155 dolari/euro, bursele americane inchizând săptămâna la 1,1160 dolari.
Bitcoin a depășit săptămâna trecută pragul de 8.000 dolari, urcând pe unele platforme spre 8.500 dolari. La finalul perioadei, media indicatorilor urmăriţi de Bloomberg a coborât la 7.083 dolari.
*Analiza săptămânală valutară & futures (cuprinde perioada 13 – 17 mai), realizată de Radu GEORGESCU – DOMUS M&D
