Leul rămâne în zona sigură

În săptămâna în care BNR a decis să mențină dobânda de politică monetară la 7%/an, segmentele valutară și monetară ale pieței locale au rămas stabile. „Perspectiva creșterii ratei anuale a inflației în debutul anului curent – sub impactul majorării și introducerii unor taxe și impozite indirecte” a reprezentat principalul element care a contribuit la decizia BNR, așa cum se precizează în comunicatul de presă publicat la sfârșitul ședinței care s-a desfășurat marți.

Confirmarea a venit a doua zi când INS a anunțat că inflația din România a urcat în ianuarie la 7,41%, de la 6,61% în decembrie, efect al noilor taxe și impozite, introduse de actualul guvern.

Cursul euro a crescut de la 4,9753 lei, la începutul săptămânii, la 4,9770 lei, la sfârșitul ei, iar culoarul de tranzacționare s-a limitat la 4,974 – 4,978 lei.

Menținerea leului într-o zonă „sigură” se datorează faptului că BNR folosește cursul euro drept principal instrument în lupta cu inflație dar și scăderii cu 7% a deficitului de cont curent, consecință a reducerii preţurilor la energie şi a consumului intern.

Analiștii BCR se așteaptă ca banca centrală să opereze în luna mai prima reducere a ratei de referință și anticipează ca aceasta „să ajungă la la 5,75% la final de 2024 de la 7,00% cât este acum. Vedem ca fiind un scenariu posibil și ca BNR să efectueze prima reducere de dobândă în luna aprilie dată fiind evoluția favorabilă a inflației, însă acesta nu este scenariul nostru de bază”.

Supralichiditatea din piața monetară a redus tranzacțiile, în unele ședințe, spre zero, datorită faptului că băncile comerciale, în loc să crediteze economia, își plasează excedentul de lei în depozitele BNR, la o dobândă de 6%/an.

Indicii ROBOR au revenit la valori comparabile cu cele din mai – iunie 2022, astfel că ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,09%.

Indicele ROBOR la 6 luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,12%, iar cel la 12 luni s-a consolidat la 6,13%.

Găurile uriașe din sacul bugetului de stat a impus Trezoreriei să crească volumul împrumuturilor din piața locală, dar și din cea externă, unde dorește să plaseze obligațiuni în euro pe 7 ani și pe 12 ani.

Săptămâna trecută, Finanțele au împrumutat cu 784 milioane lei printr-o emisiune cu scadența aprilie 2031, la un randament de 6,42%, și 654 milioane lei cu scadența  în aprilie 2030, la o dobândă de 6,60%/an.

Euro a început săptămâna analizată la 1,0806 dolari, a atins miercuri un minim de 1,0695 dolari, și s-a tranzacționat vineri, între 1,0732 – 1,0788 dolari. Creșterea prețurilor de producție din Statele Unite au fost motivul aprecierii monedei americane, investitorii considerând că prima reducere a dobânzii de către Rezerva Federală va avea loc la jumătatea anului.

În piața locală, cursul dolarului a urcat la 4,6505 lei și a încheiat săptămâna la 4,6207 lei.

Media francului elvețian s-a mișcat între 5,2387 și 5,2752 lei, cea de vineri fiind stabilită la 4,2450 lei.

Intrarea în recesiune tehnică a Marii Britanii în a doua jumătate a anului trecut a depreciat media lirei sterline de la 5,8501 la 5,8173 lei.

Prețul gramului de aur a crescut marginal la sfârșitul săptămânii la 298,2265 lei, după ce metalul galben s-a apreciat la 1.997 – 2.015 dolari/uncie.

Bitcoin s-a apropiat joi de pragul de 53.000 dolari și a încheiat săptămâna la 51.213 – 52.060 dolari.

După o creștere la circa 2.870 dolari, ethereum s-a retras la 2.767 – 2.823 dolari.