Medicii care fac garzi lucreaza pana la 48 de ore continuu

Solidaritatea Sanitara atrage atentia Ministerului Sanatatii ca este necesar sa reglementeze aceasta problema, pentru ca se incalca grav legislatia muncii, iar din cauza oboselii, medicii risca erori care i-ar putea afecta pe bolnavi.

 

In timp ce Colegoil Medicilor a anuntat proteste fara precedent care ar putea culmona cu demisia in bloc a medicilor si blocarea spitalelor, sindicatele din sanatate fac tot ce pot pentru a arata cat de mare este dezastrul si necesitatea luarii unor decizii de schimbare a statutului medicilor si, in general, al personalului sanitar, cat si de imbunatatire a conditiilor de munca.

In timp de Sanitas a anuntat ca a inceput deja sa stranga semnaturi in teritoriu pentru proteste, Solidaritatea Sanitara a dat publicitatii un studiu care confirma situatia reclamata de medici.

Potrivit studiului, un medic din Romania care face garzi lucreaza, in medie, 227 de ore intr-o luna, cu mult peste timpul normal de munca de 147 de ore cat ar fi normal, iar unii medici sunt nevoiti sa lucreze un numar de ore care depaseste echivalentul a doua contracte. „Studiul asupra timpului de munca in sectorul sanitar din Romania. Studiu de caz: garzile medicilor” a fost realizat in perioada 15 mai – 9 iunie, la el participand 500 de medici din toata tara si din toate specialitatile, dintre care 320 au declarat ca sunt nevoiti sa faca mai multe garzi decat ar fi normal si ca nu-si pot lua liber in ziua urmatoare, ceea ce a dus la concluzia ca medicii din Romania sunt „obligati” la munca fortata.

 

„Numarul mediu de ore de lucru pe saptamana pentru medicii care fac garzi este de 58, in conditiile in care durata maxima legala a timpului de munca saptamanal, aferent unui contract individual de munca, este de 48 de ore. Exista, de asemenea, asistenti medicali care au lucrat si peste 1000 de ore suplimentare, neplatite si nerecuperate, de-a lungul unui an de zile. Media orelor lucrate continuu, fara pauza, de medicii care fac garzi depaseste 30 de ore, inregistrandu-se si cazuri in care medicii lucreaza continuu timp de 36 ore si chiar 48 de ore. Pentru cca. 46% dintre respondenti garda are un caracter obligatoriu”, arata Solidaritatea Sanitara.

Garzile afecteaza intr-o masura semnificativa medicii, principalele efecte constand intr-o stare de oboseala accentuata (55% din subiecti) si cresterea semnificativa a riscului de erori profesionale (cca. 20% dintre respondeti).

Datele studiului indica faptul ca jumatate dintre respondenti lucreaza mai mult de 90 de ore de garda, iar unii medici ajung la peste 150 de ore de garda, ceea ce inseamna aproape echivalentul duratei normale a inca unui contract individual de munca, unii chiar depasind acest nivel, beneficiind insa de o serie de drepturi doar pentru echivalentul timpului normal de munca pentru un contract individual.

 

Studiul a analizat si cadrul juridic care a condus la astfel de situatii. „Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 870/2004, care reglementeaza garzile in sectorul sanitar, constituie o incalcare grava, cu intentie, a prevederilor nationale si europene in domeniu, scopul fiind cel de-a ocoli exact prevederile privind timpul de lucru maxim legal. Avand in vedere prevederile acestui ordin si faptul ca medicilor nu le este cerut acordul pentru desfasurarea orelor/garzilor suplimentare, combinat cu realitatile constatate, este clar ca foarte multi medici sunt de fapt in situatia de munca fortata, de multe ori refuzul de-a face garzi riscand sa-i coste locul de munca”, se mai arata in studiul citat.

Media numarului de garzi efectuate de un medic pe luna este situata aproape de 5, fiind indicate si cazuri in care medicii fac chiar si 9 sau 10 garzi/luna, in contextul in care un numar de garzi situat intre una si trei fac parte din programul normal de lucru, ceea ce depaseste acest nivel putand fi considerat ca parte a orelor suplimentare.

 

Analiza corelatiei dintre numarul de garzi si tipul unitatii indica situarea peste medie in special a spitalelor judetene de urgenta si a spitalelor municipale. In cazul acestor unitati medicale este posibil sa existe un deficit de medici mai mare decat in cazul restului unitatilor sanitare, dar si un  numar mic de medici care au aceeasi specializare.

Procentul celor care nu primesc spor pentru orele de garda se situeaza la cca. 79%. „Daca vom considera drept ore suplimentare garzile efectuate peste durata normala a timpului de lucru, atunci putem vorbi de cca. 75% din cazuri in care nu sunt respectate prevederile legale in domeniu, in sensul prevazut de Directiva nr. 88/2003 si de legislatia muncii”, mai arata in studiul amintit.

In 65% din cazuri in care subiecsii fac garda la domiciliu, timpul de deplasare la unitate nu este luat in considerare ca timp de munca, iar cheltuielile de deplasare nu sunt decontate.

„Insatisfactia globala fata de conditiile de desfasurare a garzilor, modul in care sunt programate, faptul ca ele conduc la un timp de lucru prelungit, este responsabila in cca. 10% din cazuri de cresterea intentiei de a pleca in alta tara”, mai spun sindicalistii, mentionand ca un demers al medicilor in acest sens ar antrena costuri semnificative pentru unitatile sanitare, dar acestea s-ar inscrie in zona normalitatii.

 

Una dintre situatiile cele mai dificile o au medicii care efectueaza doar garzi, neavand un loc de munca de baza, acestia fiind privati de o serie de drepturi, precum dreptul la vechime in specialitate si dreptul la concediul de odihna, mai sustin sindicalistii care au realizat studiul. Deoarece orele de garda se desfasoara lunar, cu exceptia perioadei aferenta concediului de odihna, este evidenta incalcarea prevederilor specifice legislatiei muncii in ceea ce priveste durata normala a timpului de lucru, sustin autorii studiului.

„Daca luam in considerare timpul lucrat efectiv de medici raportat la limitele legale ale timpului de lucru vom constata ca deficitul de medici si asistenti medicali este mult mai mare decat se crede, el fiind la ora actuala acoperit prin intermediul orelor suplimentare prestate de cei ramasi si a preluarii sarcinilor celor plecati. Este evident ca acest efort atrage dupa sine riscul de scadere a calitatii serviciilor medicale si uzura accentuata a personalului, mai ales in conditiile in care aceste eforturi nu sunt recompensate financiar. Analiza de ansamblu arata ca sanatatea functioneaza in buna masura pe seama si in dauna salariatilor din sistemul sanitar”, semnaleaza reprezentantii Federatiei Solidaritatea Sanitara, care sustin ca s-a solicitat deja Ministerului Sanatatii remedierea de urgenta a problemelor relevate, acestea contribuind in mod semnificativ la inrautatirea situatiei salariatilor.

„Optiunea noastra este pentru o strategie de laisez-faire in domeniu, nivelele de reglementare trebuind sa fie rezultatul negocierilor la nivel individual respectiv la nivelul contractelor colective de munca”, concluzioneaza autorii studiului.