Mesaj de speranță pentru a doua șansă la viață, transmis de pe crestele Bucegilor

Agenția Națională de Transplant a organizat, în premieră, evenimentul „Cadoul Vieții”, în munții Bucegi, pentru a onora donatorii de organe și a promova solidaritatea și importanța transplantului.

 

„Oameni care au primit ,,Cadoul Vieții” au urcat pe munte”, a transmis de Agenția Națională de Transplant (ANT) care, pentru pima dată, a adus împreună, pe un traseu simbolic din Munții Bucegi, pacienți transpantați, familii ale donatorilor, medici, studenți și voluntari, într-o acțiune de recunoştinţă pentru donatori şi familiile lor, dar și pentru a atrage atenția asupra importanței donării de organe și transpantului. Organizat împreună cu Societatea Studențească de Chirurgie din România (SSCR), cu scopul de a sublinia importanța donării de organe și solidaritatea în fața suferinței, evenimentul s-a bucurat de o largă apreciere.

„Am dus la înălțime, un mesaj pentru viață! Un ecou al speranței a răsunat în Munții Bucegi, pe 26 iulie! Prin campania «Cadoul Vieții», Agenția Națională de Transplant a organizat o ascensiune simbolică, un omagiu adus generozității donatorilor de organe. Asociația Livertrans a primit cu onoare invitația de a se alătura acestui demers emoționant. Salutăm din suflet inițiativa care reunește pacienți, medici și voluntari pentru a celebra cel mai altruist gest uman. Felicităm organizatorii și toți participanții, pentru că au purtat acest mesaj vital până la cer: Donarea de organe salvează vieți!”, a transmis dr. Crina Ștefănescu, pacient transpantat și președinte al Asociației Transplantaților de ficat LIVERTRANS, după eveniment. 

 

Mesaj de recunoștință 

 

Participanții la drumeție au dorit să onoreze, astfel, donatorii și familiile lor și să inspire cât mai mulți oameni să se alăture campaniei „Cadoul Vieții”, povestind despre propria lor șansă la o nouă viață.

Luiza Pătru, care în urmă cu 8 ani a primit un rinichi salvator, și-a împărtășit gândurile și motivația care i-au dat putere să urce, simbolic, spre Platoul Bucegilor, spre locuri încărcate de energie și sens. Și-a descoperit boala în 2004 și a reușit s-o țină în frâu timp de 10 ani, după care „A trebuit să intru pe hemodializă, pe care n-am suportat-o. Tot ce mi-am dorit și pentru ce m-am rugat a fost transplantul. M-am înscris pe lista de transplant și m-am rugat… În familie n-a fost nimeni compatibil. Era rugămintea aia care te ucide. Practic, ar fi trebui să mă rog să moară cineva și mă credeți sau nu, nu am putut să fac acest lucru. Pur și simplu mi-a fost imposibil. Am lăsat totul în voia lui Dumnezeu! Care m-a iubit! Și o face în continuare! Transplantul a fost salvarea mea. Da, pot spune că am avut parte de o nouă șansă la viață. Și, DA, transplantul înseamnă viață!”, a povestit Luiza, care spune că deși și-ar dori să afle mai multe despre „cea al cărei rinichi îl pot cu toată grija”, tot ce poate face este „să-i aprind o lumânare și să mă rog pentru sufetul ei. Fără măcar a-i ști prenumele măcar”.

Pentru ea, urcușul de la Cabana Piatra Arsă către Babele și Sfinx a însemnat „o altă formă de mulțumire pentru viața primită”.

 

Solidaritatea, simbol al speranței

 

Acțiunea simbolică organizată de ANT a urmat unul dintre cele mai cunoscute trasee montane din țară, între Piatra Arsă, Babele și Sfinx. Studenții mediciniști au dus mesajul speranței și al solidarității mai departe, până în Vârful Omu. Determinarea pacienților transplantați au însoțit fiecare pas al participanților la eveniment, care au simțit din plin compasiune și empatie față de cei care salvează vieți și față de cei care pot primi o nouă șansă la viață prin transplant. Un trimf al vieții dincolo de moarte, subliniat și de fiica unei femei ale cărei organe au salvat mai multe vieți. Pentru ea, excursia în Bucegi a avut o dublă însemnătate.

Anca Neacșu a spus „DA pentru VIAȚĂ” atunci când a aflat că mama ei este în moarte cerebrală. „Le-am spus doctorilor că aș vrea să donez organele care sunt ok. Eu n-am făcut nimic, doar cred că i-am respectat dorința pe care mi-a transmis-o altfel. Mama a vrut să fie incinerată și cenușa ei să fie aruncată aici, la Babele. De curând s-a făcut un an de când ea a murit. De asta, pentru mine, evenimentul a avut și o altă însemnătate”, a transmis Anca.

Pe cei care trec printr-o situație asemănătoare i-a îndemnat „să spună și ei, DA”, atrăgându-le atenția că „până la urmă, cei dragi trăiesc prin alții”.

 

 

Ascensiune de suflet

 

Reprezentanții Asociației Transplantaților din România (ATR) au transmis, la rândul lor, că evenimentul a fost o „ascensiune de suflet spre Babele și Sfinxul – moment de întâlnire între simboluri importante, prezente și ancestrale. Asociația Transplantaților din România (ATR) a primit cu bucurie invitația Agenției Naționale de Transplant (ANT) de a se alătura acestei inițiative speciale. Pe 26 iulie, temerari din comunitatea ATR s-au alăturat grupului format din medici, studenți la medicină, familii care au acceptat donarea și beneficiari de transplant și au urcat cu curaj și având în suflete sentimentul de recunoștință spre platoul Bucegilor (Babele, Sfinxul) ca o călătorie inițiatică în semn de omagiu pentru donatorii care le-au oferit o nouă șansă la viață. Această experiență a fost mai mult decât o drumeție. A fost despre revederi emoționante, întâlniri cu familii care au ales să dăruiască viață, reflecții profunde asupra drumului parcurs de fiecare și mai ales a fost despre cel pe care îl «port în trup și în suflet»”.

La fel de recunoscătoare s-a declarat și Daniela, care a povestit că „cea care mi-a salvat viața, mi-a dat speranță și căreia îi port un respect deosebit a fost sora mea. A fost șansa mea să trăiesc din nou. Era o persoană sănătoasă, nicio afecțiune, iar post-transplant, recuperarea a fost mai dificilă. Trei luni de zile a durat să se refacă. Îi mulțumesc din tot sufletul. Șansa mea a fost transplantul”, a povestit ea, subliniind importanța donării de organe și a transplantului.

 

„DA pentru viață!” 

 

Directorul executiv al Agenției Naționale de Transplant, Guenadiy Vatachki, subliniază că „fiecare gest de donare este o formă supremă de solidaritate”, fie că vorbim despre donatori vii sau despre donatori aflați în moarte cerebrală. El spune că nu există limite geografice sau umane pentru „Cadoul vieții”. „Iar acest lucru se regăsește în mesajul «DA pentru viață!». Un singur donator aflat în moarte cerebrală poate salva până la 8 vieți”, a subliniat directorul ANT. „Mulțumim celor care au oferit viață dincolo de pierdere!”, a adăugat dr. Vatachki, subliniind că dacă tot mai mulți români conștientizează că donarea de organe, nu doar că salvează viețile altor semeni aflați în suferință, ci salvează și o părticică din cel drag, care va continua să trăiască prin cei care primesc organul salator.

În România, peste 4.600 de pacienți așteaptă un transplant de cord, ficat, plămâni sau rinichi. Iar șansa lor la viață stă în generozitatea și altruismul familiilor care acceptă donarea organelor unor ființe dragi, atunci când salvarea acestora nu mai este posibilă. Și în mâinile medicilor, care salvează vieți în fiecare zi, în fiecare clipă.