Riscurile inflaționiste rămân ridicate

Băncile centrale de la marginea zonei euro au dat semne că nu intenționează să înceapă procesul de reducere a ratelor de referință. BNR a menținut, marți, dobânda de politică monetară la 7%/an, decizie care anticipează o tendință de scădere a inflației sub pragul de 10%, până la sfârșitul anului. Unele analize anticipează însă că BNR va opera o primă scădere la începutul anului viitor în condițiile în care inflația este formată din două cifre iar economia românească dă dovadă de reziliență.

În comunicatul de presă care a urmat ședinței BNR se atrage atenția asupra efectelor negative induse de „penuria de legume din Europa și reducerea livrărilor de petrol anunțată de țările OPEC. În același timp, incertitudini și riscuri însemnate la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, continuă să genereze războiul din Ucraina și sancțiunile asociate, iar altele decurg din turbulențele în sistemele bancare din SUA și Elveția, ce ar putea exercita efecte adverse prin afectarea economiilor statelor dezvoltate și a percepției de risc asupra Europei Centrale și de Est, cu impact asupra costurilor de finanțare”.

Atenționate acum câteva luni de guvernatorul BNR că „au cam sărit calul” în cazul dobânzilor, care au atins valori comparabile cu cele de acum aproape 13 ani, băncile au trecut la un proces de scădere a indicilor ROBOR.

La sfârșitul săptămânii trecute, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,83 la 6,82%.

Indicele ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 7,15 la 7,11%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, de la 7,51 la 7,47%.

Ministerul de Finanțe se împrumută în ritm alert, iar săptămâna trecută a atras 828 milioane lei, cu scadența aprilie 2030, 690 milioane lei scadente în septembrie 2032 și 497,6 milioane lei cu scadența în februarie 2038, la dobânzi medii anuale de 7,27%, 7,34%, respectiv 7,77%. Chiar și în Săptămâna Mare, Trezoreria vrea să se împrumute cu 500 milioane lei până în martie viitor și cu 575 milioane lei pentru scadența octombrie 2026.

Leul a avut o evoluție stabilă în piața locală, unde cursul  euro a fluctuat între 4,9316 și 4,9419 lei, cel de vineri fiind stabilit la 4,9367 lei, când tranzacțiile s-au realizat în culoarul 4,934 – 4,942 lei, cu închiderea la 4,936 lei.

În raport cu dolarul, euro a crescut la jumătatea săptămânii la maximul ultimului an – 1,0970 dolari/ 1 euro, dar a încheiat-o la 1,0877 – 1,0925 dolari. Aprecierea dolarului a fost o consecință a scăderii șomajului din Statele Unite la 3,5%, după ce în martie au fost create 236.000 noi locuri de muncă, ceea ce ar putea încuraja Rezerva Federală să majoreze dobânda cu încă 25 de puncte de bază la ședința de politică monetară care se va desfășura în perioada 2 – 3 mai.

În piața locală, cursul dolarului a fluctuat între 4,5027 și 4,5539 lei, cel de vineri fiind stabilit la 4,5233 lei.

Media francului elvețian a urcat de la 4,9556 la 5,0012 lei iar cea lirei sterline s-a mișcat în culoarul 5,6149 – 5,6525 lei și a încheiat perioada la 5,6278 lei.

Valoarea unciei de aur a trecut săptămâna trecută de pragul de 2.000 dolari. Joi, prețul gramului de aur stabilit de BNR a urcat la 294,0329, aproape de maximul istoric, dar a făcut a doua zi un pas înapoi la 292,2056 lei.

Bitcoin a fluctuat, la sfârșitul perioadei analizate, între 27.800 și 28.150 dolari.

Fluctuațiile ether s-au limitat la culoarul 1.830 – 1.890 dolari.