Sănătate citadină

În ultimele zile a fost oarece dezbatere pe tema schimbării denumirii străzii Chiristigii. Noul nume a fost ales din istoria recentă a Buzăului, valorizându-se înrâurirea pozitivă pe care a avut-o fostul arhiepiscop Epifanie. Cum, probabil, era de așteptat din partea celor care au făcut propunerea, au existat și contestații, mai ales în mediul online. Le-am urmărit. Unii spuneau că este prea devreme, deși alocarea unui nume de stradă nu este sanctificare, alții au văzut-o ca pe un gest de necuvenită implicare a religiei în treburile publice, alții contestau pur și simplu, fără să aibă argumente sau fără să știe de ce e mai bine Chiristigii și nu Epifanie Arhiepiscopul, alții invocau argumentul infailibil: păstrarea istoriei.

Desigur, au fost și unii care au spus asta ne trebuia nouă acum! Evident, nu era un pui congelat, nici vreo stipendie, ci doar un nume de stradă și, evident, e de neconceput să te ocupi de așa ceva! Adică urbea arde și nouă ne arde de numele străzilor.

Ei bine, eu cred că este minunat că ne gândim și la așa ceva, că avem idei, că avem propuneri, că avem personalități ale căror fapte de viață vrem să le valorizăm public, că suntem capabili să trecem peste existența uzată și în căutare de hrană și să însuflețim mediul în care viețuim și ne identificăm simbolurile locale.

Dacă dispare numele Chiristigii din nomenclatorul străzilor din Buzău nu este nici o pierdere. Istoria nu dă în lacrimi, iar prezentul anunță că vremurile s-au mai schimbat. Fostul târg construit în jurul Episcopiei, ridicate la 1500, s-a urbanizat, iar fostul centru Episcopal a devenit Arhiepiscopie, ceea ce înseamnă o nouă așezare simbolică și o altă treaptă istorică.

Și apoi, Buzăul are destule străzi care au denumiri alocate din măruntul social, din agronomie, din imaginația bogată a celor ce le-au botezat sau din zel politic. Cine dorește „istorie la conservă” poate să zburde de plăcere pe străzi precum: Agriculturii, Agrișelor, Albinelor, Arțarului, Bradului, Bujorului, Castanilor, Cimbrului, Crinului, Crângului, Fragilor, Frasinului, Florilor, Daliei, Grădinilor, Ghioceilor, Grâușorului, Horticolei, Izalazului, Frăsinet, Livezilor, Liliacului, Măghiran, Mesteacănului, Margaretelor, Merișorului, Molidului, Mugurului, Narciselor, Nucului, Nufărului, Piersicului, Pinului, Plopilor, Răchitei, Romanițelor, Salcâmului, Sălciilor, Serelor, Teilor, Trandafirilor, Trifoiului, Viilor, Viorelelor, Zefirului, Stejarului. Practic, nimic din ceea ce e prin grădină nu lipsește de pe hartă. Cât de inspirat se simte cineva care stă pe străzi cu arbori, pomi și flori și ce relevanță istorică au aceste denumiri?

Evident, Buzăul are denumiri pe toate gusturile. După agronomie, ar merge și ceva geografie: Almașului, Ardealului, Arieșului, Bâsca, Brăilei, Bucegi, Caraiman, Carpați, Călărași, Câlnău, Clujului, Dornei, Lupeni, Măgurei, Milcov, Napoca, Păltiniș, Penteleu, Pietroasele, Pogonele, Prutului, Siretului, Siriului, Spătaru, Petroșani, Plevnei, Transilvaniei, Turdei, Urziceni, Vișeu, Vlăsiei, Rahovei, Slănic.

Iar după agronomie se pot găsi destule denumiri care completează mirificul: Albinelor, Berzei, Columbelor, Lăstunului, Leului, Pescăruș, Șoimului, Zimbrului, Rândunelelor sau, bineînțeles, poți locui pe strada Oilor.

Sigur, exemplele pot continua. Sunt străzi spațiale precum Lunei, Cometei (fostă Stalingrad), Jupiter, Venus, Stelei, Saturn, Luceafărului, Soarelui sau străzi pe care poți simți răcoarea unui scăldat în mijloc de vară precum Gârlei, Gârlaș, Călmățui, Deltei sau Someșul Mic.

Nici categoria personalități nu este lipsită de reprezentare. Cine se lasă pilduit de viața unor personaje pline de mustul personalității precum: Cicurete Petrescu, Ana Ipătescu Ecaterina Varga, Iancu Demetriade, I.D. Petrescu, Pompiliu Ștefu, Suciu Mureșan, Constantin Godeanu, Ștefan Popescu, Apolon, Telegescu, Cosmin, Vasile Caloian, Ion Păun Pincio, Rion Ionescu Raicu, Vladimir Maximilian, Ion Murgescu, sau chiar Col. Ion Buzoianu.

Și zona profesională este bine ancorată în nomenclator. Aviatori, Dorobanți, Panduri, Constructorilor, Feroviarilor, Tăbăcarilor, Țiglari, Chiristigii, Profesorilor, Proletarilor, Pictorilor sau chiar Vânători sau Haiducului.

Prin Buzău poți călători și printre virtuți, abstracțiuni, anotimpuri și idealuri. Doar trebuie să o apuci pe străzi precum: Armoniei, Rabsodiei, Elocinței, Ecoului, Culturii, Democrației, Dimineții, Flamurii, Flacăra, Leagănului, Libertății, Luminii, Muncii, Rapsodiei, Renașterii, Republicii, Prieteniei, Nordului, Umbrelor, Victoriei, Virtuții, Rozelor, Salvării, Primăverii, Proiectată, Tineretului, Toamnei, Zorilor sau poți simți solul tare sau mâlos pe Bazalt, Granitului, Cătunului, Digului, Iazului, Obor, Insulei, Izlazului, Luminișului, Stăvilarului, Vulcani, Stupăriei, Pajurei, Tunel, sau Șantierului.

Sigur, poți avea privilegiul să locuiești pe Mărgăritarilor sau comoditatea de a locui pe strada… Mică. Deci, cam așa arată „salata urbanistică” buzoiană. Nume care inspiră. Simboluri ale Buzăului. Tonalități care te fac să te simți plin de patriotism local și însetat de istorie. Apropo de istorie… este interesant de știut că strada Prosperității purta în trecut numele de strada Ciolanului. Nu este de ignorat nici constatarea conform căreia trecutul a reținut mai multe nume de clerici – șterse, evident, în perioada comunistă de pe indicatoare: Preot I. Teodorescu (Ecaterina Varga), Episcopul Dionisie ( Ion Luca Caragiale), Mitropolit Andrei Șaguna ( Iordache Buga), Episcopul Luca ( Popa Tun), Tipografi Episcopi (Renașterii), Mitrofan Episcopul ( Suciu Mureșan), Episcopul Kesarie ( I.D. Petrescu). Nici nume cu mare rezonanță nu au scăpat. Strada Mircea cel Bătrân a devenit Nimfelor, Vlad Țepeș a devenit Saturn. Nici Constituției nu a fost cruțată și a fost înlocuită cu Salcâmilor. Cât despre spiritul conservator care ne încinge uneori poate ne face să cerem ca strada Albinelor de astăzi să redevină Lăptăreselor.

Așadar, ar fi loc de mult mai multe nume care să spună ceva despre comunitatea noastră. Oricât ar fi de simpatice sunt diversele vietăți, oricât de lucitoare ar fi unele planete sau cât de dătătoare de speranță unele denumiri, oamenii sunt, totuși, cei care dau forță unei comunități, care generează sănătatea citadină prin faptele și exemplele lor, care pot fi privite cu lumini sau umbre, dar care merită tezaurizate în folosul istoric al locurilor.