Scurte, de la celebritati (1)
Un lingusitor ii atrase atentia lui Oliver Cromwell, care intra biruitor in Londra, ce multa lume se stransese sa-l vada. “Tot atatia ar fi fost si daca m-ar fi dus la esafod“, fu raspunsul.
Dupa ce si-a scrantit piciorul la 65 de ani, Grigore Moisil a afirmat: “Ştiam ca la varsta mea te scrantesti la cap, nu la picior.“
Celebrul compozitor Hans von Bulow, plimbandu-se intr-o seara prin Berlin, ingandurat, s-a lovit de un trecator. Acesta s-a oprit iritat si se rasti la muzician: “Dobitoc!” Bulow isi scoase palaria si spuse: “Bulow, incantat de cunostinta!“
O echipa de zidari lucra la repararea parterului unei case cumparate de celebrul tenor Enrico Caruso. Intr-o zi, in timp ce cantaretul repeta cateva arii intr-o camera de la etajul I, se prezenta la el maistrul si ii spuse: “Maestre, daca doriti sa terminam reparatiile luna asta, fiti amabil si nu mai cantati. Imediat ce va aud, oamenii mei lasa totul balta si stau sa va asculte…” A fost, cum povestea mai tarziu Caruso, cel mai frumos compliment care i s-a facut vreodata.
Dupa ce a esuat in campania militara din Rusia, in 1812, Napoleon se retragea grabit spre vest. In dreptul raului Niemen, el impreuna cu suita sa se oprira si cerura ajutorul unui taran barcagiu din imprejurimi sa-i treaca pe celalalt mal. Cand taranul ii ajuta sa treaca raul, Napoleon il intreba daca mai trecusera raul multi dezertori in acele zile. Naiv, taranul i-a raspuns: “Niciunul, dumneavoastra sunteti primul.“
