Soluții pentru eficientizarea sistemului medical și comunicarea medicilor cu pacienții

Conferința „Comunicarea în Sănătate – Un Pas Spre Excelență” a adus, la aceeași masă profesioniști din domeniul medical, justiție și tehologie, pentru a găsi cele mai bune soluții pentru problemele sistemului de sănătate din România.

 

Comunicarea deficitară dintre medici și pacienți este de multe ori o problemă majoră pentru sistemul medical din România. Îmbunătățirea ei, inclusiv prin intermediul mijloacelor moderne, precum inteligența artificială, poate facilita un diagnostic mai rapid și mai precis, dar și o îmbunătățire a fluxului de lucru în sistemul medical, este concluzia conferinței „Comunicarea în sănătate – un pas spre excelență”, organizată joi, la Palatul Parlamentului, de MED Evolution Academy, în partneriat cu Autoritatea Națională de Managemet al Calității în Sănătate (ANMCS), cu sprijinul Comisiei de Sănătate din Senat.

Evenimentul a adus în prim-plan nevoia de digitalizare în sistemul medical și găsirea soluțiilor de finanțare pentru implementarea cu succes a acestuia, cu scopul de a salva vieți.

În deschiderea conferinței, prof. dr. Adrian Streinu Cercel, președintele Comisiei de Sănătate din Senat, a declarat că digitalizarea sistemului medical este extrem de importantă, atât pentru medici cât și pentru pacienți, subiliniind că ar trebui să fie asigurată o trasabilitate a pacientului, să existe o fişă a fiecărui pacient, în care să fie notat fiecare vaccin și fiecare tratament, începând de la naștere, iar acest lucru poate fi făcut prin digitalizare. „Astăzi, cu ajutorul sistemelor informatice asigurăm și trasabilitatea pacientului și nu-l mai omorâm punându-l pe drumuri. Practic, vorbim despre niște lucruri care țin de o digitalizare absolut reală. Prin sistemul digitalizat avem posibilitatea să punem laolaltă totate datele despre sănătatea pacientului. Apoi vom putea face și rapoarte și estimări despre ceea ce ne așteaptă din punct de vedere al costurilor care ar trebui investite pentru pacientul sănătos”, a punctat medicul.

 

Preşedintele Autorităţii pentru Digitalizarea României, Dragoş Cristian Vlad, a explicat că „nu se poate vorbi astăzi, în orice domeniu şi în orice sector, fără o componentă de digitalizare. Societatea astăzi nu mai are răbdare cu stilul sau modul de lucru clasic, obişnuit. Deci, digitalizarea trebuie să vină ca un instrument de îmbunătăţire… Şi avem astăzi, în România, într-un proiect din PNRR, cloudul guvernamental, care poate fi utilizat de instituţii centrale, cât şi specifice în domeniul sănătăţii. Adopţia de tehnologii avansate, în mod special inteligenţa artificială, pe care astăzi o regăsim în modul nostru de a comunica pe reţele sociale, poate fi corect utilizată şi în domenii specifice. Şi nu în ultimul rând, infrastructuri sau componente de tip smart care pot aduce acea informaţie vitală în a lua o decizie. Iar domeniul medical este astăzi cel mai potrivit pentru a partaja, a avea toate informaţiile în scopul de a lua o decizie corectă, pentru că vorbim de vieţi, iar digitalizarea poate salva vieţi”, a explicat Dragoş Cristian Vlad.

Acesta a subliniat că scopul Autorităţii pentru Digitalizarea României este de a găsi surse de finanţare pentru implementarea de programe și să promoveze „un ecosistem unitar, cel puţin din punct de vedere al acestor trei tehnologii sau trei tipuri de soluţii care pot fi implementate paralel şi să le gândim by design, cloud first, mobile first interoperabile, respectiv cu adopţie de tehnologie avansată în aceste platforme”.

 

Reprezentanți ai autorităților, medici, farmaciști, specialiști în tehnologie, juriști, reprezentanți ai patronatelor furnizorilor de servicii medicale și-au arătat dorința de schimbare și determinareade a schimba în bine sistemul medical din România. „Comunicarea în sistemul medical este esențială în sistemulș medical. Digitalizarea este pasul următor către eficientizare, către o comunicare mai bună. Trebuie să îțelegem că viitorul medicinei poate fi acum, aici. Depinde doar de noi toți, cum îl accesăm și ce facem pentru a-l pune în parctică”, a subliniat Alexandra Iutis, managerul Spitalului „George Emil Palade” din Târgu Mureș.

Telemedicina și inteligența artificială joacă un rol important în acest proces prin care se dorește să ajungem la un sistem medical modern, așa cum vedem în țările vestice.

„Suntem încrezători în puterea pe care o are inteligența artificială în îmbunătățirea serviciilor medicale, a diagnosticului și a comunicării”, este de părere Paul Cezar Ilie, manager companie tehnologie.

„O platformă medicală și, respectiv, o aplicație de telemedicină care poate fi descărcată pe telefon este un instrument la îndemâna oricui, atât pentru medici cât și pentru pacienți”, consideră dr. Adriana Nițulescu.

 

Dr. Alexandru Rogobete, preşedintele Comisiei pentru Sănătate şi Familie din Camera Deputaţilor, fost coordonator PNRR la Ministerul Sănătății, a afirmat că, în ultimii ani, pentru prima dată de la aderarea la UE, sănătatea are programe dedicate și un buget de peste 30 de miliarde de euro, cu ajutorul căruia, până la finalul anului 2030, se va schimba semnificativ înfățișarea sistemului de sănătate, inclusiv din punct de vedere al digitalizării. 400 de milioane de euro s-au alocat deja pentru digitalizarea CNAS, a Ministerul Sănătății, a 200 de spitale și operaționalizarea sistemului național de telemedicină și mai sunt aproape 500 de milioane de euro pentru infrastructură și digitalizare, prin Programul Național de Sănătate. Totodată este în implementare sistemul național de protecție a datelor și securitate cibernetică, iar pentru a rezolva problema comunicării între instituții se lucrează la sistemul de interoperabilitate.

„Peste toate acestea, trebuie să conștientizăm însă că, în sănătate, comunicarea nu este un detaliu, ci o nevoie esenţială. Este firul care leagă omul aflat în suferinţă de sistemul de sǎnǎtate. Trăim într-o perioadă în care încrederea în autoritate, în instituţii şi, din păcate, şi în sistemul sanitar, a fost zguduită. O putem reconstrui – dar nu doar prin reforme sau investiţii. Ci prin emoţie reală. Prin apropiere sinceră. Prin ascultare. Pentru că, până la urmă, cel mai important vector de comunicare este emoția, iar în sănătate avem multă emoție, pe care ar trebui să o fructificăm pentru a restabili această legătură umană. de altfel, între medic și omul suferind”, a punctat Rogobete.

 

Profesioniștii din domeniul medical își doresc să fie dezvoltată și o nouă legislație unitară, care să vină în sprijinul medicilor și al pacienților, cu ajutorul tehnologiilor moderne. Trebuie găsite soluții și pentru lipsa de medici, pentru disparitatea dintre rural și urban și modul în care digitalizarea va rezolva dezechilibrele care există în sistem.

Prof. dr. Adrian Streinu Cercel a atras atenția că „o altă componentă importantă care va trebui să fie este cea a sectorului privat în sistemul public de stat. În momentul de faţă, este o migraţie destul de importantă a medicilor de la stat către privat într-o anumită perioadă de timp. Trebuie să recreăm facilităţile ca aceşti medici din sectorul public să poată să desfăşoare activitate privată în spitalul unde lucrează, iar astfel facem și o economie de echipamente, beneficiază de aceeaşi platformă tehnică, nu îşi mai pun problema de câte unităţi are aici în range-ul de activitate a unei analize şi cât e dincolo, adică să-şi facă mintea creaţă din punct de vedere al valorilor date de fiecare aparat în parte, iar beneficiul real va fi al pacientului”, a spus acesta, subliniind că odată cu acest aspect apare şi necesitatea asigurărilor private de sănătate.

„Și iată că, încet-încet, ajungem acolo unde ne doream de mult, să avem pe deoparte asigurările de stat, care sunt în momentul de faţă obligatorii, şi aici mai sunt multe lucruri de discutat, şi respectiv cele private pentru activitatea privată în sectorul public de stat”, a completat Streinu-Cercel.

 

Îmbunătățirea comunicării în relația medic-pacient, provocările aduse de digitalizarea sistemului medical din România, precum și respectarea principiilor etice și de confidențialitate în sănătate au fost principalele teme dezbătute în cadrul Conferinței, moderată de jurnalista Alexandra Foarfecă.

Prof. univ. dr. Carmen Orban, senator de Buzău, membru al Comisiei de Sănătate din Senat, a apreciat discuțiile „despre comunicarea medicală în era digitală, provocările telemedicinei, impactul inteligenței artificiale în radiologie, precum și despre educația pentru sănătate și informarea corectă a pacienților. Într-o lume marcată de digitalizare, telemedicină și inteligență artificială, relația dintre medic și pacient trebuie protejată și consolidată, iar asta se poate face doar prin empatie, transparență și responsabilitate. Mă bucur să văd că tot mai mulți profesioniști din sănătate, tehnologie și politici publice colaborează pentru un sistem medical mai bun, mai uman și mai aproape de oameni”, a afirmat Carmen Orban.

„Comunicarea eficientă se bazează pe colaborare deschisă și transparentă, alimentată de bunăvoință și încredere. Competiția este bună, dar nu atunci când e nevoie de reformă reală a sistemului medical. E timpul să lucrăm împreună pentru a asigura o finanțare sustenabilă, echilibrată și predictibilă în sistemul de sănătate. Altfel rămâne doar demagogie”, a concluzionat Larisa Mezinu-Bălan, vicepreședinte CNAS.

 

La Conferința „Comunicare în Sănătate – Up Pas Spre Excelență”, aflată la prima ediție, au participat: prof. univ. dr. Adrian Streinu-Cercel, Președinte al Comisiei pentru Sănătate– Senatul României; prof. univ. dr. Alexandru Rogobete, Președinte Comisia pentru Sănătate și Familie, Camera Deputaților; prof. univ. dr. Cătălina Poiană, Președinte Colegiul Medicilor din România; Remus-Gabriel Mihalcea, Vicepreședinte al Comisiei pentru Sănătate și Familie, Camera Deputaților; prof. univ. dr. Carmen Orban, membru Comisia pentru Sănătate, Senatul României; Dragoș Cristian Vlad, Președinte al Autorității pentru Digitalizarea României; Valentin-Florin Ciocan, Președinte al ANMCS, Secretar de Stat; Dan Virgil Pascu, Vicepreședinte Consiliul Concurenței; prof. univ. dr. Dorel Săndesc, Prorector UMF Timișoara, Manager Spitalul Clinic Județean de UrgențăTimișoara, Președinte Comisia ATI a Ministerului Sănătății și Prim-Vicepreședinte Societatea Română de ATI; prof. univ. dr. Anca Meda Văsieșiu, Prorector UMFST „George Emil Palade” Târgu Mureș; prof. univ. emerit dr. farm. Dumitru Lupuleasa, Președinte al Colegiului Farmaciștilor din România; dr. Florin Lăzărescu, Președinte Colegiul Medicilor Stomatologi din România; Larisa Mezinu-Bălan, Vicepreședinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate; Corina-Daniela Negrilă, Manager Institutul de Fonoaudiologie și Chirurgie Funcțională ORL „Prof. Dr. Dorin Hociotă”- București; Alexandra Haritini Iutis, Manager al Spitalului Clinic Universitar „George Emil Palade”, Târgu Mureș