Se caută soluții de management performant și finanțare eficientă pentru asigurarea sănătății femeii în România
Experți din domeniul medical, medici și reprezentanți ai autorităților și ai pacienților s-au reunit marți, la Palatul Parlamentului, pentru a dezbate starea sistemului medical din România și perspectivele asigurării sănătății femeii din țara noastră.
Reprezentanți ai autorităților, medici și reprezentanți ai pacienților s-au reunit, astăzi, la Parlamentul României, pentru a discuta despre sănătatea femeilor, despre provocările pe care acestea le înfruntă în tăcere, despre nevoia de a fi ascultate, înțelese și îngrijite cu empatie și profesionalism, despre prevenție și informare corectă, din surse sigure, în cadrul ediției a V-a a Conferinței „Sănătatea femeii. Gender medicine – Management performant și soluții de finanțare eficiente”.
Evenimentul face parte dintr-o serie de acțiuni tematice organizate de revista Politici de Sănătate, privind sănătatea femeii din România, dublat de campania OMS lansată cu prilejul Zilei Mondiale a Sănătății, privind dreptul la sănătate a mamei și a nou născutului, care se va derula pe parcursul unui an întreg.
Moderată de trei jurnaliste specializate în domeniul sănătății, respectiv, Adriana Turea – jurnalist Radio România Actualități, președinte ENDO Pacienți – Asociația pacienților cu boli endocrine, Diana Brîncuș – jurnalist senior TVR și Valentina Grigore – director editorial revista Politici de Sănătate, conferința a fost structrată pe trei secțiuni – „Sesiunea științifică/management”, „Sesiunea autorități și pacienți” și o sesiune specială „Masterclass / training. Metodologii de screening și surse de finanțare”, în cadrul cărora s-a discutat despre prevenția în sănătatea femeii, sănătatea materno-infantilă, nașteri asistate în condiții de siguranță și despre bolile cu transmitere sexuală, prin prisma unei abordări moderne, personalizate, specifice medicinei de gen.
„Sănătatea femeii nu este doar o chestiune de biologie, ci și de echitate. Ca jurnalist și moderator al unei sesiuni științifice dedicate acestui subiect esențial, am privilegiul de a aduce în prim-plan vocile experților care ne vor arăta de ce medicina de gen contează. Fie că vorbim despre cancer, boli cardiovasculare, afecțiuni endocrine sau diabet, înțelegerea diferențelor fiziologice și sociale dintre femei și bărbați este cheia unor tratamente mai eficiente și a unei prevenții mai bine țintite. E timpul să transformăm cercetarea de gen în politică de sănătate publică”, a transmis Adriana Turea, moderator al sesiunii Științifică /management, în cadrul căreia au fost abordate teme din sfera oncologiei, afecțiunilor metabolice, hemofiliei, neurologiei, reumatologiei, dermatologiei etc.
Au prezentat lucrări științifice prof. univ. dr. Diana Loreta Păun, șef secție Endocrinologie, Spitalul Universitar de Urgență București – „Adolescența la fete și băieți – perspectiva enodcrinologului”; conf. univ. dr. Maria Olinca, medic primar anatomie patologică, Spitalul de Obstetrică Ginecologie „Prof. Dr. Panait Sârbu” – „Rolul testărilor în tratamentele țintite în cancerele de sân și de ovar”; dr. Daniela Zob, manager Institutul Oncologic „Prof. dr. Alexandru Trestioreanu” București – „Nevoia de investiții pentru managementul cancerelor feminine”; prof. univ. dr. Robert Ancuceanu, Facultatea de Farmacie, UMF „Carol Davila”, Bucureşti – „Natalitatea, factor cheie pentru succesul unei națiuni” și dr. Călin Boeru, șef secție Obstetrică- Ginecologie, Spitalul Județean de Urgență Ploiești – Mai sunt bolile cu transmitere sexuală o provocare? Ce le spunem adolescenților?
În deschiderea sesiunii „Autorități și pacienți”, moderată de Diana Brâncuș, jurnalista a afirmat că pentru ea „sănătatea femeii înseamnă mai mult decât absența bolii. Înseamnă putere, echilibru și șansa de a avea grijă nu doar de noi, ci și de cei din jurul nostru, șansa de a ne bucura împreună de viață. E timpul să vorbim deschis, să ne ascultăm unii pe alții și să construim împreună un viitor în care fiecare femeie are acces la informație, prevenție și sprijin. Sănătatea noastră contează. Azi mai mult ca oricând”.
Au avut intervenții prof. univ. dr. Adrian Streinu – Cercel, președinte Comisia pentru sănătate, Senatul României; E.S. Dr. Lior Ben Dor, Ambasador al Statului Israel în România; prof. univ. dr. Carmen Orban, președinte Subcomisia pentru populație și dezvoltare, membru Comisia pentru sănătate, Senatul României; Nicoleta Pauliuc, președinte Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, membru Comisia pentru sănătate, Senatul României dr. Andrei Baciu, membru Comisia pentru sănătate și familie, Camera Deputaților; conf. univ. dr. Horațiu Moldovan, fost secretar de stat în Ministerul Sănătății – TBC, actual președinte CNAS; dr. Simona Pârvu, director general Institutul Național de Sănătate Publică (INSP); Radu Gănescu, președinte Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC); prof. univ. dr. Carolina Negrei, membru în Consiliul Științific al Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR); Dorica Dan, președinte Alianța Națională pentru Boli Rare (ANBRaRo); dr. Silvia Gatscher, director operațiuni sănătate, Biroul din România al OMS.
Sănătatea femeii în România reprezintă un tablou complex, alcătuit din politici de sănătate care ar trebui să se concentreze pe prevenție, informare și acces echitabil la servicii de sănătate de bază. Inegalitatea între bărbați și femei există și în cazul accesului la asistență medicală. La nivelul UE, chiar și atunci când bărbații și femeile suferă de aceeași boală, femeile sunt diagnosticate, în medie, cu patru ani mai târziu decât bărbații pentru peste 700 de boli. Când implementarea programelor de screening nu este asumată și finanțată, statisticile confirmă că femeile din România mor din cauza unor forme prevenibile de cancer. Astfel, multe femei își pierd viața, mult prea devreme, pentru că nu au avut acces la programele de screening, sau nu au fost informate cu privire la campaniile de vaccinare care se derulează la nivel național.
„Incidența cancerelor de sân, col uterin și pulmonar este la niveluri ridicate, afectând tot mai multe vieți în fiecare an. În fața acestor realități, screening-ul devine un instrument esențial pentru prevenție și depistare timpurie. Cu cât aflăm mai devreme, cu atât șansele de tratament eficient cresc. De aceea, este vital să cunoaștem și să accesăm sursele de finanțare disponibile prin fonduri europene – resurse care pot susține programe de screening, educație medicală și echipamente moderne. Informația salvează vieți”, a punctat Valentina Grigore, moderatorul sesiunii speciale „Masterclass / training. Metodologii de screening și surse de finanțare”.
Între temele de discuție abordate în cadrul acestei sesiuni s-au numărat „Program Sănătate – apeluri 2025: screening cancer de col uterin, cancer mamar, cancer colorectal, hepatite, etc”; „Solicitanți eligibili”; „Metodologii de screening”; „Fonduri europene disponibile pentru Sănătate”.
Prof. univ. dr. Adrian Streinu Cercel, președintele Comisiei de Sănătate din Senat, alături de colegii săi din aceeași comisie, a anunțat, în premieră, că se lucrează pentru o nouă Lege a Sănătății care să se centreze pe persoana sănătoasă. O altă premieră anunțată în cadrul evenimentului a fost faptul că se pregătește procesul pentru elaborarea unei Legi pentru bolile rare.
Prof. univ. dr. Carmen Orban, senator de Buzău, președinta Subcomisiei pentru Populație și Dezvoltare și membră a Comisiei pentru Sănătate din Senat, a subliniat la rândul său nevoia unei strategii coerente pentru creșterea natalității și pentru o nouă lege a sănătății, adaptată realităților actuale. „Un capitol esențial îl reprezintă sănătatea femeii, de la prevenție la acces echitabil la servicii medicale moderne. Îngrijirea sănătății este un element esențial în viața femeilor, modelând capacitatea acestora de a avea grijă de sine și de familiile lor, de a fi membri productivi ai comunităților lor, de a contribui activ la forța de muncă și de a construi o bază de siguranță economică. Lucrăm împreună cu colegii din Parlament, cu societatea civilă și cu specialiștii pentru a îmbunătăți situația în ceea ce privește egalitatea de gen în domeniul sănătății și pentru a acorda prioritate problemelor de sănătate ale femeilor. Împreună cu toți cei prezenți astăzi, putem spera la un sistem medical mai bun, mai eficient, în care femeile din România, indiferent de vârstă sau statut social, să beneficieze de îngrijire de calitate”, a punctat Orban.
„Sănătatea femeii este o temă de securitate națională. (…) Gender medicine este mai degrabă o promisiune decât o realitate. Este o promisiune pe care trebuie să o transformăm urgent în politică publică, în cercetare aplicată și în practică medicală. Personal am înțeles de la început că sănătatea viitorului nu poate fi una standardizată. (…) În educația medicală, gender medicine lipsește aproape complet. Practic, tratăm femeile după manualele scrise pentru bărbați, într-un sistem care nu recunoaște particularitățile lor biologice și sociale. În alte state, lucrurile sunt abordate în mod diferit. Atunci când recunoști diferențele biologice și sociale, poți salva vieți. Medicina adaptată pacientului nu este un moft, ci este o necesitate”, a adăugat președinta Comisiei pentru apărare și membră a Comisiei de Sănătate din Senatul României, Nicoleta Pauliuc, în cadrul conferinței.
Potrivit acesteia, integrarea oficială a gender medicine (abordarea de gen) în politicele publice de sănătate, în programele naționale de prevenție, în cercetare medicală și în educația profesională a medicilor ar ajuta România să recupereze rapid decalaje. „România nu are încă politici, practici și formare medicală sistematică în această direcție. Această întârziere este, cred eu, o oportunitate strategică, dar numai dacă avem curajul și voința să acționăm acolo. În încheiere vreau să spun în mod clar: Fiecare femeie care trăiește mai mult este pentru că a fost diagnosticată corect”, a mai spus Pauliuc.
Invitat special al evenimentului, E.S. Dr. Lior Ben Dor, Ambasadorul Statului Israel în România, a subliniat că este important să se pună accent atât pe sănătatea femeiii, cât și pe implicarea și emanciparea acesteia în sectorul sănătății, pornind de la exemplul tării sale.
„În ciuda stării de război în desfășurare, sănătatea publică rămâne o prioritate esențială în Israel, cu o atenție deosebită acordată sănătății femeilor. Țara a inițiat demersuri considerabile pentru a dezvolta acest sector. Israelienii sunt mândri de implicarea substanțială a femeilor în domeniul sănătății, acestea fiind bine reprezentate în rândul medicilor, paramedicilor, fizioterapeuților și altor profesioniști din domeniul medical. Cu toate acestea, rolurile de conducere din sistemul de sănătate continuă să fie predominant ocupate de bărbați; totuși, se depun eforturi constante pentru promovarea echității de gen în pozițiile de conducere, cu scopul de a crea un sistem de sănătate mai incluziv și mai reprezentativ. Israelul a făcut pași semnificativi în domeniul sănătății femeilor, atât la nivel de politici naționale, cât și prin inovații medicale și programe de sănătate publică. În contextul războiului actual, importanța emancipării femeilor în sectorul sănătății este mai evidentă ca oricând, întrucât multe femei și-au asumat roluri esențiale în sprijinirea familiilor, apărarea frontului intern și participarea alături de bărbați pe câmpul de luptă”, a punctat ambasadorul Israelului la București.
Sistemul medical buzoian a fost reprezentat la Conferința „Sănătatea femeii. Gender medicine”, de dr. Ștefania Szabo, director medical al Spitalului Județean de Urgență Buzău, alături de jr. Cristina Ungureanu, director executiv DSP Buzău, prezente la eveniment la invitația prof. univ. dr. Carmen Orban, senator de Buzău.
„Mulțumim doamnei senator Carmen Orban pentru pentru invitația de a participa la acest eveniment deosebit și pentru oportunitatea de a contribui la construirea unui sistem medical mai eficient, mai echitabil și mai aproape de oameni. Credem că doar prin dialog, colaborare și viziune putem construi sănătatea viitorului. A fost o ocazie valoroasă de a aduce în prim-plan sănătatea femeii ca pilon esențial al unei societăți sănătoase și echilibrate”, a transmis dr. Ștefania Szabo, după eveniment.
Directoarea medicală a SJU Buzău a subliniat că atât ea cât și directoarea DSP au fost impresionate abordările pertinente ale participanților și concluziile privind „necesitatea unei abordări medicale personalizate, implementarea unui management performant în sistemul sanitar și despre identificarea unor soluții sustenabile de finanțare, pentru ca fiecare femeie să aibă acces la servicii medicale de calitate, indiferent de vârstă sau statut social”, într-un demers comun de consolidare a colaborării instituționale și de identificare a celor mai eficiente metode pentru îmbunătățirea serviciilor medicale.
Dr. Simona Pârvu, director general Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), a arătat că „toate datele medicale arată că bolile afectează femeile fie în mod diferit, fie în mod disproporționat. Astfel, femeile au nevoie de strategii și servicii de sănătate preventive și de tratament adaptate care să le îmbunătățească starea de sănătate. Datele arată că reducerea decalajelor în starea de sănătate a femeilor poate contribui cu 1 miliard de dolari la economia globală până în anul 2040 și, mai important, poate salva 73 milioane de ani de viață pierduți”.
„Este esențial ca fondurile nerambursabile să finanțeze intervenții eficace și cost-eficiente, bazate pe dovezi științifice și potențiali beneficiari capabili să le asigure sustenabilitatea și să le preia în finanțare națională”, a adăugat dr. Carmen Ungurean, expert sănătate publică, coordonator prevenție și screening, INSP.
Potrivit unei cercetări privind asistența medicală pentru femei, după indicație, după diagnostic, după tratament, după utilizatori finali și după regiune, inițiativele guvernamentale axate pe îmbunătățirea sănătății femeilor influențează în mod semnificativ creșterea industriei pieței globale a asistenței medicale pentru femei. Obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite subliniază egalitatea de gen și sănătatea femeilor ca drepturi fundamentale ale omului. Mai multe țări au pus în aplicare politici menite să sporească accesul la serviciile de sănătate reproductivă, care s-au dovedit a îmbunătăți semnificativ indicatorii de sănătate a femeilor. O analiză din 2019 a Băncii Mondiale a remarcat o îmbunătățire cu 20% a rezultatelor în materie de sănătate maternă în regiunile în care guvernele au instituit planuri de sănătate cuprinzătoare finanțate prin investiții publice.
Raportul de țară privind starea de sănătate în România arată că speranța medie de viață la naștere era de 76,6 ani (71,3 ani pentru bărbați și 79,2 ani pentru femei) în 2022, situație asociată cu o expunere mai mare a bărbaților la factori de risc precum fumatul și consumul excesiv de alcool.
Principalele cauze ale mortalității provocate prin cancer la nivel european sunt cancerul pulmonar, cancerul colorectal, cancerul mamar (afectează preponderent femeile) și cancerul de prostată (afectează numai bărbații). La nivel național, cancerul de sân reprezintă forma de cancer care provoacă cele mai multe decese în rândul româncelor. Datele din ancheta europeană de sănătate realizată prin interviu (EHIS) arată că doar 9,2 % dintre femeile cu vârste cuprinse între 50 și 69 de ani din România au declarat că au efectuat screeningul pentru depistarea cancerului de sân în ultimii doi ani, în timp ce media UE a fost de 65,9 %. În mod similar, doar 25,3 % dintre femeile cu vârste cuprinse între 20 și 69 de ani din România au efectuat screeningul pentru depistarea cancerului de col uterin în ultimele 24 de luni – sub media UE de 59,9 %.
Raportul European de Sănătate 2025 evidențiază rate ridicate ale mortalității infantile și probleme de sănătate mintală la creșterea prevalenței bolilor cronice și impactul schimbărilor climatice. Inegalitățile în sănătate persistă pe tot parcursul vieții, iar factori precum dezinformarea, lipsa personalului medical, îmbătrânirea populației și schimbările de mediu pun presiune suplimentară asupra sistemelor sanitare. Raportul subliniază necesitatea unor acțiuni urgente pentru a asigura un viitor sănătos generațiilor următoare.
Sursă foto: Politici de Sănătate
