Zâmbete de secretară

10 iulie 2020 | 0 comentarii |

Concurs pentru angajarea unei secretare. O blondă arătoasă era la rând, la interviu.

– Ia spune-mi, întreabă directorul, dacă te-aş strânge în braţe şi te-aş săruta, ai striga după ajutor?

– Credeţi că aţi avea nevoie de aşa ceva, domnule director?

***

Între directori:

– Te felicit, spuse unul dintre ei, de mult n-ai mai avut o secretară aşa de drăguţă!

– Şi pe tine te felicit! De mult n-am mai avut o soţie aşa de drăguţă!

***

Pe fiecare dintre candidatele la postul de secretară vacant, directorul le întreabă invariabil:

– Ai forfecuţă?

Candidatele, crezând că le întreabă dacă au forfecuţă ca să vadă dacă au de gând să se ocupe mai mult de manichiură decât de serviciu, răspundeau indignate:

–  Vai de mine, se poate? N-am domnule director!

Şi erau puse pe liber. În sfârşit, una recunoscu.

– Da, am întotdeauna forfecuţă cu mine!

– Eşti angajată, o anunţă directorul.

– Dar ce legătură are angajarea mea cu forfecuţă?

– Uite, fato, cea dinaintea ta îmi spune într-o dimineaţă: „Domnule director, dacă nu vă supăraţi… vă lipseşte un nasture de la prohab!” Şi s-a apucat să-l coasă şi tocmai se aplecase să rupă aţa cu dinţii, că nu avea forfecuţă, când a intrat nevastă-mea.

***

Doi tineri avocaţi angajează, pentru noul lor cabinet privat, o tânăra secretara. Fermecati de fizicul acesteia se hotărăsc sa o iniţieze împreuna în tainele dreptului:

– Trebuie să vă arătam foarte clar care este diferenţa dintre drept și nederept! zice unul.

– Foarte bine, zice celalalt, tu îi explici ce este drept…

***

– Ai auzit că soţia directorului a suferit un accident de maşină?

– Da, am auzit, spuse secretara.

– Şi ai încercat să-i ridici moralul directorului?

– Sigur că am încercat! I-am spus că soţia lui va sta în spital cei puţin trei săptămâni.

***

Domnişoară, zise directorul, îmi pare că dumneata prezinţi destule calităţi pentru a te angaja pe postul de secretară. Te-aş ruga să-mi aduci nişte referinţe de la firma la care ai lucrat.

Dar domnişoara nu s-a mai întors cu referinţele.

După ceva timp, directorul se întâlni din întâmplare cu candidata:

– Nu mi-ai mai adus referinţele. Nu ţi le-ai procurat?

– Ba pe-ale mele mi le-am procurat, dar între timp am cerut şi eu nişte referinţe despre dumneavoastră, domnule director, aşa că am hotărât să nu mă mai angajez!

***

Secretara către o prietenă:

– Directorul meu s-a îndrăgostit de mine şi ieri mia oferit mâna și casa lui.

– Şi tu le-ai acceptat fericită…

– Nu, nu le-am acceptat! Prima era prea mare, iar a doua prea mică!

***

– Directore, te văd supărat…

– Secretara mea…

– Ce s-a întâmplat?

– Închipuiește-ţi, m-a surprins exact în momentul în care o sărutam pe nevastă-mea…

 

*Aceasta este o rubrică de bancuri / umor / pamflet și va fi tratată ca atare. 

 


Adaugati un comentariu


 

*