Zâmbete… la spital
Puțin umor, chiar și-n spital, ne ajută să înțelegem că un zâmbet face suferința mai ușoară, iar personalul medical mai puțin stresat și mai empatic…
Soluţia crizei din spitale – Mihai Frunză
Un medic mi-a recomandat
Reţeta lui cea competentă:
De-o fi să pic, cumva, la pat,
S-o fac c-o dulce asistentă.
***
Neputinţă – Gheorghe Gurău
O asistentă cu „talent”,
Într-un halat, aproape goală,
Mă ţine strict sub tratament
La pat. De m-a băgat în boală!
***
Medicul chirurg sosește la spital și se interesează de agenda zilei:
– Soră, ce avem azi?
– La început, două operaţii uşoare: de la un accident frontal de automobil şi de la un traumatism în constructii.
– Și apoi?
– Apoi una mai dificilă: un soţ care a refuzat să spele vasele…
***
– L-am vizitat pe Costică la spital. Să ştii că va mai rămâne o vreme…
– De unde ştii? L-ai văzut pe doctor?
– Nu, dar am văzut-o pe asistentă…
***
Ieşit din spital după o lungă perioadă de spitalizare, John se întoarce după un timp, să le facă o vizită colegilor de suferinţă.
El se opreşte la marginea patului unui nou pacient, un chinez, care a devenit brusc alb la faţă, se uita disperat spre el şi-i spunea în şoaptă:
– Woong sing hoo!
Apoi dă capul într-o parte şi moare.
John iese foarte supărat de la spital, intră în primul restaurant chinezesc din zonă şi îl întreeabă pe proprietar:
– Scuză-mă, ce înseamnă „Woong sing hoo”?
– Măi John, este o expresie stranie, poate din cauza pronunţiei, pentru că literalmente tradus înseamnă: „Gâtu mă-ti, vezi că stai pe tubul de oxigen”
***
Bulă își ajuta nevasta în bucătărie
O clipă de neatenție la tocat zarzavaturi și sângele începe să-i curgă dintr-un deget. Ia repede o cârpă, îl înfășoară și fuge la spital.
Intră la UPU (unitatea de primire urgențe) și vede două uși: „Bolnavi” și „Accidentați”.
Ca un cetățean disciplinat ce este, Bula intră la „Accidentați”.
Acolo, ce să vezi? Alte două uși: „Cu sângerare” și „Fără sângerare”.
Așa cum era firesc, intră la „Cu sângerare”.
Alte două uși: „De importanță vitală” și „Fără importanță vitală”
Deschide ușa „Fără importanță vitală” și se trezește iar în stradă…
Pleacă nervos acasă, unde familia îl întreabă:
– Ei, Bulă, te-au tratat bine?
– Nu s-a uitat nimeni la mine, dar organizarea e beton!!!
*Aceasta este o rubrică de bancuri / umor / pamflet și va fi tratată ca atare.