Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului Pulmonar. În fiecare oră, un român moare din cauza acestei afecțiuni

La nivel global, aproximativ 2,5 milioane de oameni sunt diagnosticați anual cu cancer pulmonar, iar alte 1,8 milioane îşi pierd viaţa din această cauză. În România, aproape 12.000 de cazuri noi sunt depistate anual, iar peste 10.500 de români își pierd viața din cauza acestei afecțiuni maligne. 

 

Ziua mondială de luptă împotriva cancerului pulmonar este marcată anual pe data de 1 august, cu scopul creșterii gradului de conștientizare cu privire la această afecțiune malignă, impactul bolii și importanța prevenirii, detectării precoce și tratamentelor avansate. Instituită în 2012 de Forumul Societăților Respiratorii Internaționale (FIRS) în colaborare cu alte organizații din domeniul sănătății, această zi se concentrează pe educarea publicului cu privire la factorii de risc precum fumatul – responsabil de peste 80% dintre cazurile de cancer pulmonar -, poluarea aerului și expunerile ocupaționale, pledând în același timp pentru cercetare și îmbunătățirea accesului la îngrijire.

Potrivit OMS, cancerul pulmonar este responsabil pentru cel mai mare număr de decese prin cancer la nivel global, atât pentru bărbați, cât și pentru femei. Mulți pacienți cu cancer pulmonar nu sunt diagnosticați decât atunci când boala ajunge în stadiu avansat, în principal din cauza lipsei simptomelor specifice în stadiile incipiente. În 2020, în lume existau 2,5 milioane de cazuri noi de cancer pulmonar și 1,8 milioane de decese. 

În România, în fiecare oră, o persoană moare din cauza acestei afecţiuni. Potrivit Globocan 2022, când s-au înregistrat 11.716 cazuri noi de cancer pulmonar și 10.530 de decese din cauza acestei afecțiuni maligne, cancerul pulmonar este al doilea cel mai frecvent tip de cancer la bărbați și al patrulea cel mai frecvent la femei.

 

Nevoia de conștientizare a cancerului pulmonar

 

Din diverse motive, cancerul pulmonar este adesea detectat doar în stadii avansate, când există puține opțiuni de tratament disponibile. Tocmai de aceea, tema Zilei Mondiale de Luptă împotriva Cancerului Pulmonar 2025 – „Împreună mai puternici: Uniți pentru conștientizarea cancerului pulmonar”, atrage atenția asupra necesității educării și conștientizării cu privire la prevenția primară, detectarea precoce și tratamentul adecvat și la timp. Indivizii, comunitățile, guvernele și instituțiile de sănătate ar trebui să se unească pentru acest obiectiv comun, este îndemnul OMS.

Prin promovarea numeroaselor aspecte ale unei abordări eficiente a gestionării cancerului pulmonar, inclusiv conștientizarea, detectarea precoce, cercetarea și relații mai bune medic-pacient-îngrijitor, Ziua Mondială a Cancerului Pulmonar își propune să ofere societății instrumentele potrivite pentru a combate cancerul pulmonar și servește drept platformă pentru a sprijini persoanele afectate de această boală și pentru a sublinia nevoia critică de acțiune colectivă în lupta împotriva cancerului pulmonar, prin conștientizarea cu privire la prevenirea și tratamentul acestei boli, inclusiv prin împărtășirea unor experiențe și prin învățarea din poveștile inspiratoare ale pacienților. Este, de asemenea, un moment pentru a-i reaminti persoanei dragi care se luptă singură cu cancerul, că nu este singură.

 

FABC atrage atenția asupra importanței screeningului

 

Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România (FABC) atrage atenția că „screeningul pentru afecțiunile bronhopulmonare, inclusiv cancerul pulmonar, poate salva vieți” și cere autorităților să finanțeze programele naționale de prevenție și educație medicală, subliniind că diagnosticarea timpurie prin investigații imagistice trebuie să devină rapid accesibilă la nivel național. În cazul pacienților cu risc crescut, precum fumătorii activi sau cei cu expunere profesională la substanțe toxice sau cu un istoric familial oncologic, examinarea clinică, riscogramele și investigațiile imagistice precum radiografia toracică și tomografia computerizată (CT) cu doză redusă pot depista leziuni suspecte în stadii incipiente, când șansele de tratament curativ sunt semnificative, susțin reprezentanții FABC. 

„Este momentul ca legea Planului Național de Prevenire și Combatere a Cancerului să nu mai fie ignorată de executiv. Cerem cu fermitate aplicarea corectă a legii prin norme clare, finanțare sustenabilă și politici publice oneste. Prea multe vieți sunt pierdute din cauza neglijenței administrative. Avem nevoie de decizii curajoase și orientate către pacient”, afirmă Cezar Irimia, președintele FABC. 

FABC susține implementarea unui program național de screening pulmonar, integrat în rețeaua de medicină de familie și centrele de pneumologie, astfel încât accesul să fie rapid, gratuit și echitabil pentru toți pacienții aflați la risc. Totodată, reamintește că terapiile inovatoare – precum imunoterapia și terapiile țintite – pot oferi șanse reale de supraviețuire și calitate a vieții pentru pacienții cu cancer pulmonar, dacă sunt accesibile.

 

Primul pas în combaterea cancerului pulmonar

 

În România, proiectul de screening pentru cancerul bronhopulmonar, demarat în 2024, este în faza de evaluare pentru aprobarea finanțării, prin Programul Sănătate. Este un proiect predefinit, beneficiarul fiind Institutul de Pneumologie „Marius Nasta”, în parteneriat cu UMF „Carol Davila”, INSP, Centrul pentru Politici și Servicii de Sănătate și Asociația Română Anti-SIDA.

În contextul Zilei Mondiale a Cancerului Pulmonar și pentru a veni în sprijinul pacienților cu această boală, specialiștii Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) au prezentat, în  cadrul unui webinar organizat de „Politici de Sănătate” și „Școala Pacienților”, informații legate de traseul pacientului cu cancer pulmonar din România, accesul la investigații de specialitate, la radioterapie, PET-CT, testare genetică, tratament, recuperare și îngrijiri paliative.

Cel mai important pas pe care trebuie să-l facem în vederea combaterii cancerului pulmonar este să ne prezentăm la medic. „Orice persoană, indiferent de statutul de asigurat, pentru orice problemă medicală, cu unele excepții precum urgențele medico-chirurgicale și consultațiile pentru anumite afecțiuni nominalizate expres în Normele metodologice de aplicare a Contractului-cadru, trebuie să se adreseze medicului de familie”, precizează dr. Elisabeth Brumă, director Direcția Reglementări și Norme de Contractare, CNAS.

 

Simptomele care trebuie să te trimită la medic

 

În cazul unor simptome de alarmă precum tuse, dispnee, disfagie, disfonie, wheezing, hemoptizie, adenopatii cervicale/ supravlaviculare, scădere ponderală, durere toracică, medicul de familie, „în urma consultației în care interpretează aceste semne în context global, acordând atenție inclusiv antecedentelor personale și heredo-colaterale, poate recomanda consultație de specialitate furnizată în ambulatoriul clinic de specialitate și/sau investigații paraclinice uzuale. Aceste investigații uzuale precum Hemoleucogramă completă, Electroforeza proteinelor serice, Creatinină serică cu estimarea ratei de filtrare glomerulară, Proteina C reactivă, enzime hepatice, pot orienta în diagnosticul diferențial într-un context clinico-biologic specific fiecărui pacient. Totodată, medicul de familie poate recomanda efectuarea Examenului radiologic al toracelui și al organelor tarcice”, explică dr. Elisabeth Brumă.

Medicii de specialitate din specialitatea pneumologie pot recomanda, alături de examentul radiologic al toracelui și citodiagnosticul sputei prin incluziuni la parafină. Radiografia toracică și citologia sputei sunt teste ce pot fi folosite pentru a detecta semnele de cancer pulmonar.

Examenul toracic CT/RMN cu sau fără substabță de contrast se recomandă de către medicii de specialitate din specialitatea pneumologie, imaginea fiind interpretată de medicul de specialitate radiologie, imagistică medicală.

 

Traseul pacientului cu cancer pulmonar

 

În prezent, pentru cancerul pulmonar nu există o metodologie de screening aprobată prin ordin al ministrului sănătății, așa cum există  de exemplu pentru cancerul de col uterin, cancerul mamar sau de colon. În unele cazuri, pacienții se prezintă pentru prima dată la medic pentru simptome determinate de complicații precum Hemoptizie masivă, Fractură pe os patologic, Insuficientă respiratorie acută, Sindrom de venă cavă, Convulsii, afectare neurologică

În cazul unor simptome specifice, medicul de familie poate recomanda consultație de specialitate furnizată în ambulatoriul clinic de specialitate și/sau investigații paraclinice uzuale. Investigațiile efectuate în baza biletelor de trimitere care se recomandă pentru o suspiciune oncologică (SO) se decontează de către casele de asigurări de sănătate în afara valorii de contract.

Pentru un diagnostic complet și rapid al cancerului pulmonar, începând cu 1 iulie 2024, au fost introduse o serie de pachete standardizate de spitalizare de zi ce cuprind serviciile necesare pentru diagnostic, evaluarea extensiei cancerului pulmonar și evaluarea statusului clinico-biologic la pacientul cu cancer pulmonar în vederea stabilirii strategiei de tratament de către comisia multidisciplinară. Este recomandat ca acestea să se realizeze într-un interval de 28 de zile calendaristice. Efectuarea investigaţiilor paraclinice necesare pacienţilor, în vederea monitorizării afecţiunilor oncologice, trebuie să se realizeze în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data solicitării acestora.

 

Monitorizare și îngrijiri paliative la domiciliu

 

Medicii de specialitate care urmăresc pacienții cu afecțiuni oncologice recomandă tratamentul și monitorizează evoluția pacienților conform protocoalelor terapeutice.

Monitorizarea și tratamentul se poate realiza și în regim de spitalizare de zi, fiind prevăzute mai multe tipuri de servicii: monitorizare afecţiuni oncologice cu minimum 3  investigaţii de înaltă performanţă; monitorizare afecţiuni oncologice fără investigaţii de înaltă performanţă; implantarea cateterului venos central cu cameră  implantabilă destinat administrării de  chimioterapice (în cure lungi de 6 – 24 luni); reechilibrare hidro-electrolitică la pacienţii cu boli cronice progresive; iniţierea terapiei antalgice la pacienţii cu durere severă; evaluare şi tratament la pacientul cu limfedem secundar; monitorizarea pacientului cu durere cronică severă generată de boli cronice progresive; evaluarea cardiologica a bolnavului oncologic, inainte de initierea tratamentul chimio și /sau radioterapic; evaluarea cardiologica a bolnavului  oncologic, in timpul chimio/radioterapiei.

Recomandarea pentru îngrijiri paliative la domiciliu se face beneficiarilor de îngrijiri paliative prevăzuţi în Ordinul ministrului sănătăţii privind serviciile de îngrijiri paliative și se eliberează atât de medicii de familie, cât și de medicii de specialitate din ambulatoriul clinic de specialitate sau de medicii curanți din spital, la externare. Durata pentru care un asigurat cu afecțiune oncologică poate beneficia de servicii de îngrijiri paliative la domiciliu nu poate depăși 180 de zile pe an. Un asigurat cu afecțiune oncologică poate beneficia de 300 de zile de îngrijiri medicale la domiciliu şi îngrijiri paliative la domiciliu pe an.

 

Medicină fizică și de reabilitare

 

Procedurile specifice de medicină fizică şi de reabilitare se acordă pentru perioade şi un ritm stabilite de medicul de medicină fizică şi de reabilitare evidențiate în Planul de proceduri specifice de medicină fizică şi de reabilitare (cuprinde maxim 4 proceduri). Perioada pentru care se decontează procedurile specifice de medicină fizică şi de reabilitare este de maximum 21 zile/an/asigurat atât la copii cât şi la adulţi, această perioadă putând fi fracţionată în maximum două fracţiuni. Prin excepţie, pentru pacienţii cu diagnostic confirmat de accident vascular cerebral în primele 4 luni, pacienţii cu paralizie cerebrală, pacienţii cu afecţiuni oncologice pentru reabilitarea specifică acestor afecţiuni, pacientele cu limfedem secundar limfadenectomiei axilare, pacientele cu anexectomie, pacienţii mari arşi în primele 4 luni de la externare, se decontează proceduri specifice de medicină fizică şi de reabilitare pentru o perioadă de maximum 42 de zile pe an/asigurat, care pot fi fracţionate în maximum patru fracţiuni.

În plus,, medicii cu anumite specialități (oncologie medicală, medicină fizică și de reabilitare) precum și medicii cu atestat/ competență/ supraspecializare în îngrijiri paliative care au încheiat o relație contractuală cu un furnizor de servicii conexe de kinetoterapie, pot recomanda, prin scrisoare medicală, pacienților care au nevoie de kinetoterapie sau drenaj limfatic manual al limfedemului, aceste servicii.

O şedinţă de kinetoterapie acordată de un fizioterapeut are durata de minimum 45 de minute. Drenajul limfatic manual al limfedemului are o durată de minimum 50 de minute şi se efectuează de către fizioterapeuţii care atestă pregătirea profesională pentru drenaj limfatic manual, care își desfășoară activitatea la furnizorul de servicii conexe actului medical.

 

 Servicii conexe actului medical 

 

Începând cu 1 iulie 2024, în asistența medicală ambulatorie de specialitate pentru specialități clinice se pot acorda pacienților cu cancer pulmonar și servicii conexe de psiho-oncologie (consultație psihologică, consiliere psihologică, evaluare clinică psihologică, stabilirea planului de intervenție psihologică), la recomandarea medicilor cu atestat de paliație sau cu specialitățile oncologie medicală, oncologie şi hematologie pediatrică, radioterapie precum și a celor cu supraspecializarea de chirurgie oncologică – maximum 4 servicii/CNP/lună, 50 de minute/serviciu. Aceste servicii se pot acorda și la distanță.

Asiguratul care, cu acordul pacientului cu cancer pulmonar, îl însoțește la intervenţii chirurgicale şi tratamente prescrise de medicul specialist, în fiecare an în care primeşte concedii pentru îngrijirea pacientului, are dreptul la minimum o şedinţă de evaluare psihologică clinică şi minimum cinci şedinţe de consiliere psihologică clinică, pe an. Medicul de specialitate sau medicul cu competenţă/atestat de studii complementare în îngrijiri paliative care eliberează concedii pentru îngrijirea pacientului cu cancer pulmonar reprezintă specialistul care solicită servicii furnizate de psiholog prin scrisoare medicală pentru aceste persoane.

Un pas important îl reprezintă introducerea în cadrul programului național de oncologie a Subprogramului național de testare genetică în cadrul căruia se asigură testarea profilului molecular al bolnavilor diagnosticați cu anumite tumori solide maligne, în vederea asigurării tratamentului personalizat. La momentul actual se realizează testarea  genetică  inclusiv pentru cancerul bronhopulmonar, altul decât cel cu celule mici (NSCLC).

 

Radioterapie, teste genetice, PET- CT și tratament personalizat 

 

Dr. Oana Mocanu, medic-șef CNAS, a explicat care sunt indicațiile de tratament, în funcție de stadiul bolii și disponibilitățile existente în țara noastră.

Potrivit acesteia, Subprogramul de radioterapie cuprinde indicații de Radioterapie cu accelerator liniar 3D – tratamente cu intenţie curativă (toate localizările) și Radioterapie cu modularea intensităţii (IMRT); Radioterapie stereotactică (SBRT) – în cancer nonmetastatic cu intenţie curativă. Lista furnizorilor și indicații, AICI.

Subprogramul național de testare genetică include testarea profilului molecular al bolnavilor diagnosticaţi cu anumite tumori solide maligne, în vederea asigurării tratamentului personalizat. Testare genetică cuprinde 5 paneluri de testare pentru cancerul pulmonar, iar laboratoare de testare sunt în 4 județe

Programul național de PET-CT vizează monitorizarea evoluţiei pentru unele afecţiuni și evaluarea opţiunilor terapeutice. PET- CT și testarea genetică se plătesc la nivelul realizat. Pacientul are la dispoziție 35 de zile de la emiterea trimiterii pentru PET-CT pentru a-și alege furnizorul.

Subprogramul de tratament medicamentos cuprinde terapii decontate disponibile pentru Cancerul pulmonar altul decât cel cu celule mici (NSCLC), Cancerul pulmonar cu celule mici (SCLC) și Mezoteliomul pleural malign.

Webinarul poate fi vizualizat integral AICI.

 

Mituri și adevăruri despre cancerul pulmonar

 

Cancerul pulmonar poate afecta pe oricine – tânăr sau bătrân, fumător sau nu, atrag atenția medicii pneumologi și oncologi care subliniază că este important să demontăm convingerile false care pot întârzia diagnosticul, pot împiedica oamenii să facă screening sau pot crea teamă în legătură cu tratamentul, conștientizarea putând face diferența.

• Deși tutunul este principalul factor cauzal al cancerului pulmonar, nivelurile tot mai mari de poluare a aerului, fumatul pasiv, expunerea la azbest și alte gaze toxice precum radonul pot, de asemenea, duce la cancer pulmonar. Nu există dovezi că un anumit tip de țigară este mai mult sau mai puțin dăunător decât altul, toate formele de tutun prezentând un risc crescut de cancer pulmonar.

• Cancerul pulmonar poate afecta persoane de toate vârstele și sexele, inclusiv persoanele mai tinere. Deși incidența cancerului pulmonar este mai mare la bărbați și la persoanele cu vârsta peste 65 de ani, factorii genetici și pericolele de mediu pot crește riscul și la persoanele mai tinere.

• Tomografia computerizată toracică cu doze mici, efectuată la persoanele cu antecedente semnificative de expunere la tutun între 55 și 74 de ani, a fost validată ca instrument de screening pentru diagnosticarea precoce a cancerului pulmonar. Datorită progreselor în medicina de precizie, știm acum că mutațiile driver pot fi identificate la aproape 30% dintre pacienți, iar aceștia pot fi tratați cu terapii țintite, care vizează doar celulele canceroase și cruță celulele normale.