Eternul Eminescu
„Luceafărul poeziei româneşti“, „poetul nepereche“, așa cum a fost numit Mihai Eminescu (1850-1889), a stârnit o adevărată revoluţie în literatura română. La 15 iunie 1889, în casa de sănătate/ sanatoriul de boli mintale al doctorului Şuţu, din Bucureşti, la ora 4 dimineaţa, poetul nepreche se stingea pe un pat metalic, la vârsta de 39 de ani. Cauza decesului şi afecţiunea de care suferea au rămas timp de mai bine de un secol un mister şi o sursă inepuizabilă de teorii şi polemici. În ultimii 20 de ani, specialiştii au ajuns la concluzia că Eminescu a fost victima unui caz grosolan de malpraxis, i s-a administrat un tratament greşit.
La 130 de ani de la trecerea sa în eternitate, avem centre de studii eminesciene şi chiar profesia de eminescolog, dar viața, amorurile şi picanteriile vieţii boeme ale poetului continuă să fie subiecte ale unor ample polemici.
Nici făcătorii de bancuri nu l-au uitat pe Eminescu, iar pentru că printre preocupările sale permanente s-a aflat școala românească, despre care spunea că trebuie să formeze mai întâi caracterul, iar cunoștințele de specialitate să vina mai târziu, am făcut și noi o selecție de bancuri pe această temă:
Învățătoarea le dă elevilor de învățat pentru a doua zi poezia lui Mihai Eminescu: „Și dacă ramuri bat în geam”
A doua zi, învățătoarea îi ascultă pe toți elevii, să vadă dacă au învățat poezia. Ajunge și la Bulă, iar acesta începe să recite:
– Și dacă ramuri bat în geam… și…
– Zi mai departe Bulă, îl încurajează profesoara.
– Și dacă ramuri bat în geam… mă enervez și tai copacul!
***
Eminescu îi cere unui căldărar să-i facă un cazan de aramă.
Când primește cazanul, Eminescu zice:
– Măi ţigane, vrei să mă păcăleşti? Cazanul ăsta al tău nu conţine pic de aramă!
– Da’ ce, codrii tăi conţine? – îi răspunde căldărarul…
***
La primarie:
-Numele și prenumele?
-Mihai Eminescu.
-Îmi sună foarte cunoscut numele dumneavoastră…
-Bineînțeles. Tata este procurorul orașului…
***
Profa de română: X, ce crezi că ar fi scris Mihai Eminescu dacă ar fi fost contemporan cu noi?
Elevul: Știu și eu? „Mai am un singur #”, „Mememento selfie”…
***
Profa: Ce știi tu, Gigel, despre Eminescu?
Elevul: De ce aș ști, ce, el știe ceva despre mine?
***
Bulă și Ștrulă, foarte buni prieteni, sau examen de admitere la Academia de Poliție.
Primul intră Ștrulă și un profesor din comisia de examen îl întreabă:
– Care este cel mai mare poet al României?
– Mihai Eminescu, desigur!
– Bravo. Dar în ce an s-a născut acesta, știi?
– În 1850, bineînțeles.
– Bravo! Ia spune tu, Ștrulă, pe alte planete este viață?
– Nu se știe domnule, nu s-a descoperit încă!
Strulă ia 10. Prietenul lui îl întreabă ce i-a picat și ce răspunsuri a dat.
Intră și Bulă. Profesorul îl întreabă:
– Cum te cheamă?
– Mihai Eminescu, desigur.
– În ce an te-ai născut?
– 1850, bineînțeles.
– Măi baiete, e ceva în capul tău?
– Nu se știe, nu s-a descoperit încă!
