Accidente de munca pe banda rulanta la firmele buzoiene

Cel mai riscant domeniu s-a dovedit a fi industria cauciucului si maselor plastice, iar cele mai frecvente cauze, efectuarea gresita de comenzi si manevrarea necorespunzatoare a utilajelor. Pana la sfarsitul acestui an, toate statele membre UE trebuie sa ia masuri pentru ca numarul accidentelor de munca sa scada cu 25%.

 

Incercand sa faca economii pentru a-si echilibra bugetele, multe firme reduc la maximum cheltuielile care ar putea asigura prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profeionale, astfel ca nu asigura standardele privind securitatea si sanatatea salariatilor. In acest context si mai ales in ultimii ani, accidentele de munca si bolile profesionale apar, de cele mai multe ori, pe fondul dificultatilor financiare ale companiilor.

„Incalcarea regulilor sau prescriptiilor tehnice in timpul procesului de munca, atat din partea angajatilor cat si a angajatorilor, lipsa investitiilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca precum si slaba informare sunt cauze care conduc nu de putine ori la acidente de munca sau boli profesionale. Din pacate, unele sunt grave si chiar mortale. Sanctiunile aplicate angajatorului in astfel de cazuri depasesc uneori cu mult costurile pe care le-ar fi avut daca ar fi investit in asigurarea masurilor de prevenire a accidentelor si a bolilor profesionale, dar consecintele asupra oamenilor raman, iar noua ne revine misiunea de a preveni astfel de evenimente”, explica Cecilia Manolescu, inspectorul sef al ITM Buzau, care impreuna cu cei 19 inspectori din subordine, efectueaza, lunar, sute de controale la agentii economici si institutiile din judet.

 

„Sindromul” second hand

 

Pentru a-si reduce cheltuielile, multe companii recurg la folosirea de materiale si echipamente second hand. Specialistii sustin insa ca astfel se mareste riscul producerii de accidente de munca si boli profesionale, care pot fi extrem de costisitoare.

„Sindromul <second hand> se intalneste, din pacate, in multe domenii de activitate si mai ales in constructii. Aceasta nu este insa o solutie profitabila, iar uneori se dovedeste extrem de costisitoare, atat financiar cat si moral. In vederea reducerii accidentelor de munca, esentiale sunt investitiile in dotari si echipamente. Pe santiere, de exemplu, in loc de schele vechi, eventual achizitionate second hand, mult mai sigure sunt unele noi, cu un grad de uzura mic sau inexistent. La fel ar trebui sa se intample si cu echipamentul de protectie al angajatilor, care daca este nou si respecta standardele impuse de lege, asigura o mai buna protectie impotriva unor accidente sau boli profesionale”, mai spune Cecilia Manolescu.

 

Cine plateste concediul medical ?

 

Conform legii privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale, indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca in cazul accidentului de munca sau al bolii profesionale se suporta, in primele trei zile, de catre angajator. Din a patra zi, cheltuielile sunt suportate din contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale. „Asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale este garantata de stat si cuprinde o serie de servicii si prestatii in beneficiul persoanei asigurate. Potrivit legislatiei in vigoare, asiguratul care a suferit un accident de munca sau a fost diagnosticat cu o boala profesionala, are dreptul la reabilitare medicala si recuperarea capacitatii de munca, reabilitare si reconversie profesionala, indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca, pentru trecerea temporara in alt loc de munca sau pentru reducerea timpului de lucru, compensatii pentru atingerea integritatii, despagubiri in caz de deces si rambursari de cheltuieli”, arata la randul sau  directorul Casei de Pensii Buzau, Carmen Androne.

 

Numarul accidentelor de munca, in scadere ?

 

In utimii cinci ani, numarul accidentelor de munca petrecute in Romania a fluctuat usor de la un an la altul, varful fiind in 2008, cand s-au inregistrat 5.110 cazuri. Anul trecut, autoritatile au raportat 3.681 de evenimente.

In  judetul Buzau, in prima jumatate a acestui an s-au inregistrat, potrivit datelor furnizate de ITM, 32 de accidente de munca, doua dintre ele fiind mortale. Una dintre victime lucra in domeniul constructiilor metalice, iar cealalata, in comertul cu ridicata. Alte 31 de persoane au fost declarate in incapacitate temporara de munca. Nu au lipsit nici bolile profesionale, unul dintre cazuri soldandu-se cu deces.

Cel mai riscant domeniu de activitate in care s-au inregistrat accidente de munca s-a dovedit a fi industria cauciucului si a maselor plastice, in care au fost 7 evenimente, iar manevrarea necorespunzatoare a utilajelor sau comenzile gresite date acestora au fost cauzele cele mai frecvent intalnite (11).

Potrivit directivelor Consiliului Europei pe linia securitatii si sanatatii in munca, pana la sfarsitul acestui an, toate statele membre UE trebuie sa ia masuri pentru ca numarul accidentelor de munca sa scada cu 25%.