Alertă SRP: Virusul Sincițial Respirator, o nouă amenințare pentru sănătatea publică

Virusului Sinciţial Respirator este o infecţie virală „extrem de contagioasă”, cu „impact major” asupra sănătăţii respiratorii, în special în rândul sugarilor, vârstnicilor şi persoanelor cu comorbidităţi, avertizează Societatea Română de Pneumologie.

 

În contextul Săptămânii Europene pentru conștientizarea Virusului Sincițial Respirator (VRS), marcată anual în perioada 4-8 noiembrie, medicii pneumologi atrag atenția că VRS este o infecție virală cu „incidenţă maximă în lunile de toamnă şi iarnă”, care poate exacerba afecţiunile cronice, putând duce la infarct miocardic acut, accident vascular cerebral, exacerbări ale astmului şi BPOC, declin pe termen lung al funcţiei respiratorii, transmite Societatea Română de Pneumologie (SRP), printr-un comunicat.

VRS este „unul dintre virusurile care afectează sistemul respirator inferior, reprezentând principala cauză a bronşiolitei şi pneumoniei în rândul copiilor sub doi ani, dar afectează şi persoanele adulte vulnerabile, precum vârstnici sau persoane cu comorbidităţi. În prezent, ne aflăm în plin sezon al infecţiei cu VSR, aceasta având o incidenţă maximă în lunile de toamnă şi iarnă”, precizează SRP.

 

Povara bolii severe cauzate de VSR este comparabilă cu gripa, iar costurile asociate gestionării acestei infecții sunt imense, la nivel global. Se estimează că sistemele de sănătate din întreaga lume cheltuie anual aproximativ 4 miliarde de dolari pentru pentru tratarea complicațiilor cauzate de acest virus.

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), acest virus este responsabil de peste 33 de milioane de infecţii ale tractului respirator inferior, anual. Aproximativ 3,2 milioane dintre aceste cazuri necesită spitalizare, iar peste 100.000 de dintre pacienții cu VRS își pierd viața anual, majoritatea în rândul copiilor mici.

VSR afectează sever copiii sub vârsta de doi ani, dar şi persoanele cu vârste peste 65 de ani și pe cele cu afecţiuni respiratorii sau imunitate compromisă. Infecţia cu VSR este subdiagnosticată la adulţi, iar fiziopatologia, prezentarea clinică şi epidemiologică a infecţiei cu VSR contribuie la subdiagnosticarea bolii, atrag atenția specialiștii OMS.

 

În România, numărul internărilor din cauza infecţiilor respiratorii de sezon a crescut anual, iar VSR este una dintre cauzele majore de morbiditate respiratorie. Este atât de frecvent întâlnit în patologia respiratorie pediatrică, încât majoritatea copiilor vor dezvolta o infecție cu VSR până la vârsta de 2 ani, spun medicii.

„Virusul Sincițial Respirator este o nouă amenințare pentru categoriile vulnerabile din populație, cei mai afectați fiind sugarii și vârstnicii. Simptomele încep de obicei cu o răceală comună (febră, nas înfundat, tuse uşoară), dar în cazurile severe poate duce la dificultăţi respiratorii, scăderea oxigenului din sânge şi insuficienţă respiratorie, necesitând internare de urgenţă”, atrage atenția prof. dr. Florin Mihălțan, viitor prteședinte al SRP.

Sistemul de sănătate publică se confruntă cu o povară financiară și logistică semnificativă din cauza spitalizărilor frecvente ale pacienților cu VRS, costurile anuale fiind estimate la 96 milioane de lei, pentru tratarea fiecărui caz cheltuindu-se aproximativ12.000 de lei. 

 

Respiratory Syncytial Virus – VRS se transmite de la o persoană la alta, prin particulele și picăturile de salivă eliberate în aer atunci când o persoană infectată respiră, vorbește, tușește sau strănută, dar și prin picăturile aterizate pe suprafețe, care sunt luate pe mâini, prin atingerea acestor suprafețe. Este cel mai comun mod de transmitere la copiii mici, care ating suprafețele și jucăriile infectate, apoi duc mâinile la nas, gură sau la ochi ori bagă jucăriile în gură.

Contactul cu persoane infectate contribuie, de asemenea, la răspândirea virusului.

Cazurile ușoare, de obicei, nu necesită tratament, organismul recuperându-se singur după câteva zile, dar sugarii sub șase luni pot necesita spitalizare, pentru monitorizarea respirației și a saturației în oxigen sau pentru tratament intraspitalicesc în cazuri severe.

 

Sugarii mai mici de 12 luni, prematurii sau copii sub 2 ani care asociază afecțiuni pulmonare cronice de tipul displaziilor bronhopulmonare sau malformațiilor cardiace congenitale constituie categorii de risc crescut pentru evoluție nefavorabilă și apariția de complicații pulmonare, care pot surveni secundar infecției cu virus sincitial respirator. Aceste complicații sunt reprezentate de bronșiolite și pneumonii, dar și de tip neurologic – meningoencefalite.

„Studiile arată că, pentru unii copii, primul episod de infecţie cu VSR poate duce la riscul crescut de astm pe termen lung”, mai spun specialiștii SRP.

Vârstnicii, persoanele cu imunitate compromisă și cele care asociază comorbidități cardiace și/sau pulmonare cronice de tipul insuficienței cardiace, astm și BPOC reprezintă, de asemenea, categorii de risc. În cazul lor, infecția cu virus sincitial respirator poate evolua nefavorabil către pneumonie, insuficiență respiratorie acută și chiar deces.

 

„Întrucât în prezent nu sunt disponibile tratamente specifice, este nevoie de noi intervenţii care să poată preveni spitalizările şi îmbolnăvirile cauzate de VSR la toţi sugarii, începând de la naştere, atunci când aceştia sunt cei mai vulnerabili la forme severe de boală şi la vârstnici şi la cei cu comorbidităţi”, transmite Societatea Română de Pneumologie. Specialiștii SRP recomandă respectarea și chiar intensificarea măsurilor de prevenţie, precum igiena riguroasă a mâinilor, evitarea contactului cu persoanele bolnave şi evitarea spaţiilor aglomerate, atât în cazul copiilor cât și al persoanelor din categoriile vulnerabile, mai ales în sezonul rece. Vaccinarea anti-VSR reprezintă o măsură importantă de protecţie, prevenind complicaţiile severe şi reducând povara asupra sistemului medical.

„Prevenţia este cheia pentru a proteja grupurile vulnerabile şi pentru a reduce impactul acestui virus sezonier asupra sistemului de sănătate. Alegerea de a ne vaccina şi a implementa măsuri de igienă corespunzătoare poate face diferenţa în prevenirea cazurilor severe de boală, spitalizărilor şi chiar deceselor”, afirmă prof. dr.  Roxana Nemeş, preşedintele Societăţii Române de Pneumologie.

 

Primele vaccinuri pentru protejarea împotriva VRS a copiilor, vârstnicilor și persoanelor cu imunitatea scăzută au fost autorizate în Uniunea Europeană în vara anului trecut. „În 2023, Uniunea Europeană a aprobat primul și singurul vaccin împotriva VSR, atât pentru adulții în vârstă, cât și pentru imunizarea persoanelor gravide, pentru a ajuta la protejarea sugarilor imediat de la naștere până la vârsta de șase luni. Acest vaccin este recomandat pentru a preveni infecțiile de tract respirator inferior cauzate de VSR. Imunizarea prin vaccinare rămâne soluția de prevenție pentru protejarea sugarilor cu vârsta până la șase luni, precum și pentru vârstnici. Imunizarea activă a persoanelor însărcinate protejează sugarii în primele luni de viață. Țări precum Austria, Belgia, Suedia, Marea Britanie sau SUA au introdus de anul acesta în programul național de imunizare vaccinarea VSR pentru persoanele cu vârsta de peste 60 de ani și/sau pentru femeile însărcinate aflate în săptămânile 24-36 de sarcină”, afirmă Mirela Iordan, Country Manager Pfizer Romania.