Apa potabila, fundamental vietii – un serviciu care trebuie platit, nu un dar divin de care sa profitam la infinit (III)

29 august 2013 | 0 comentarii |

Raul Buzau este apa care nu le va lipsi niciodata buzoienilor. 17 la suta din populatia judetului locuieste in zona hidrografica. Este un Rai pentru santatea oamenilor, pentru pescuitului sportiv si river raftingului, dar si „Raiul” exploatatorilor de agregate minerale.

Raul Buzau

Raul Buzau

De curgerea raului Buzau, cu apele lui repezi, lipezi si pline de viata, se leaga traiul majoritatii locuitorilor acestui teritoriu, sub aspect economic si social, in mod clar.

Raul Buzau are o suprafata totala de 5264 km2 si 308 de km lungime, izvoraste din Carpatii de Curbura din Muntii Ciucas, se varsa in Siret si peste 15 la suta din populatia judetului Buzau traieste din activitati economice si sociale desfasurate in zona hidrografica a acestuia. Statisticile specialistilor arata ca 2,2 la suta din teritoriul Romaniei se afla pe raza raului Buzau.

Portivit informatiilor tehnice de la Directia Apelor Buzau-Ialomita, Buzaul este cea mai importanta apa curgatoare care strabate judetul Buzau. In sectorul montan, dinamica raului este deosebit de mare, mai ales la viituri.

In sectorul subcarpatic, afluenti mai importanti au raului Buzau sunt Panatau, Slanic si Calnau. In sectorul de campie, Buzaul primeste un numar redus de afluenti si de o importanta minora.

Lac de acumulare Siriu

Lacul de acumulare Siriu

Pe cursul Buzaului sunt doua amenajari hidroenergetice: barajul si acumularea Siriu – cu centrala hidroelectrica de la Nehoiasu, si barajul Candesti – cu amenajarea hidroenergetica Candesti-Vernesti-Simileasca.

Bazinul hidrografic Buzau are 36 de afluenti, raul Buzau fiind transcarpatic si avand  izvoarele pe rama nordica a Carpatilor de Curbura. Densitatea hidrografica a bazinului Buzau este de 0,31 km/kmp, iar debitul mediu multianual al raului Buzau variaza de la 1 mc/s in sectiunea Intorsura Buzaului, la 25-28 mc/s in sectiunea Banita, pastrand aceeasi valoare pana la confluenta cu raul Siret. Aportul cel mai important este dat de Basca Unita, iar ceilalti afluenti (Basca Chiojdului, Balaneasa, Slanic, Niscov, Calnau) au un aport neinsemnat, sub 1 mc/s –medie multianuala.

Buzaul este ultimul si unul din afluentii cei mai importanti ai raului Siret, care ii aduce acestuia un aport de apa de circa 14% din debit.

De la varsarea Slanicului si Niscovului incepe desfasurarea marelui con aluvionar al Buzaului.

Cascada Poarta

Cascada Poarta

Bazinul hidrografic Buzau detine o acumulare de importanta strategica la nivel national, la Siriu. Lacul Siriu este situat pe valea superioara a raului Buzau, in zona comunei cu acelasi nume. Are o suprafata de 5 kmp si o adancime medie de 45 m. Mai este si Lacul Candesti, lac de acumulare amplasat pe raul Buzau, la 19 km amonte de orasul Buzau, In zona comunei Candesti, are o suprafata de 0,74 km2 si o adancime medie de 5 m. Volumele totale retinute sunt de 155 milioane m3 si respectiv 3,7 milioane m3. Aceste  acumulari au ca principale folosinte: alimentare cu apa populatie, producere energie electrica, irigatii, atenuare viituri.

Potrivit site-ului www.primariabuzau.ro apele raului Buzau in amonte de orasul Buzau se incadreaza in clasa a III-a privind calitatea.

Pe tronsonul amonte de  municipiul Buzau spre Banita, valorile medii ale indicatorilor „regimul oxigenului” si „nutrienti” incadreaza sectiunea in clasa a II-a de calitate, „metalele – concentratia totala” si „micropoluanti anorganici si organici” sunt in limitele clasei I de calitate, iar indicatorul „salinitate ” si  „poluanti toxici specifici de origine naturala“ in clasa a III-a de calitate. Sectiunea aval de municipiu Buzau se incadreaza in clasa a III-a de calitate, la fel ca si sectiunea anterioara.

Neglijenta oamenilor afecteaza calitatea apei

Neglijenta oamenilor afecteaza calitatea apei

Protejarea sanatatii si prevenirea imbolnavirilor asociate calitatii apei distribuite in scop potabil populatiei din judetul Buzau se realizeaza in conformitate cu legislatia sanitara a tarii noastre, armonizata cu legislatia europeana si Programele Nationale de Sanatate, arata Directia de Sanatate Publica Buzau, prin purtatorul de cuvant, Mihaela Voineagu.

Potrivit acesteia, in semestrul I 2013, in urma evaluarii obiectivelor si  recoltarii probelor de apa care au fost analizate la Laboratorul DSP, a rezultat ca „din totalul de 588 probe examinate chimic, 238 au fost necorespunzatoare, ceea ce reprezinta 40,48%. Microbiologic au fost analizate 342 probe, din care 38 au fost necorespunzatoare, deci 11,11%. La instalatiile centrale, din totalul de 299 probe analizate chimic, 85 au fost necorespunzatoare (28,43%) si din 300 de probe analizate microbiologic au fost necorespunzatoare 31, ceea ce reprezinta 10,33%”, ceea ce arata ca apa potabila consumata de buzoieni a fost puternic afectata in privinta calitatii, din cauza neglijentei oamenilor care arunca tot mai multe deseuri la intamplare, dar si a nesimtirii unor agenti economici carora nu le pasa unde arunca reziduurile toxice.

 

Mihaela Voineagu

Mihaela Voineagu

Monitorizarea calitatii apei se face conform Legii 458/2002 cu modificarile si completarile ulterioare, respectiv, Legea 311/2004 si HG 974/2004, atat pentru instalatiile centrale cat si pentru instalatiile proprii si fantanile publice, mai spune Mihaela Voineagu.

Neconformitatile inregistrate la analiza apei distribuita in scop potabil populatiei din Judetul Buzau au fost aduse la cunostinta operatorilor de apa de catre DSP Buzau, prin adrese scrise, prin care li s-a reamintit obligativitatea stabilita prin lege de a distribui numai APA POTABILA din instalatiile pe care le detin, de a elabora planuri de conformare si de a solicita derogare la parametrii chimici modificati repetitiv.  Acest fapt nu potabilizeaza imediat apa, dar obliga operatorii de apa sa respecte termenele pe care chiar ei le stabilesc, pentru ca intr-un viitor cat mai apropiat sa-si rezolve problemele cu care se confrunta si sa asigure o apa de calitate pentru consum”, arata purtatorul de cuvant al DSP, care mentioneaza insa ca procentul mare de neconformitati nu se datoreaza unor modificarii majore ale calitatii apei, cat cresterii numarului de parametri lucrat de Laboratorul DSP Buzau, datorita dotarilor si metodelor de lucru superioare .

Specialistii in sanatate publica spun ca structura geologica este cauza prezentei in apa a unor elemente chimice in concentratii care depasesc foarte mult valorile admise, dar si dotarile statiilor sunt deficitare, iar primariile locale, in calitate de proprietari, si-au declarat imposibilitatea financiara de achizitie a instalatiilor necesare potabilizarii apei, in prima jumatate a acestui an. Ei considera insa ca preluarea unor instalatii centrale de aprovizioare cu apa potabila a populatiei din judet de catre Compania de Apa Buzau este o perspectiva favorabila in vederea potabilizarii apei, datorita resurselor financiare si umane de care aceasta dispune.

 

Apa de munte este de calitate superioara

Apa de munte este de calitate superioara

Instalatiile proprii din care se aprovizioneaza cu apa de baut populatia in mediul rural exista numai in zona de deal si de munte unde sunt izvoare captate si inmagazinate, din care apa este distribuita gravitational locuitorilor din zona limitrofa . Exista 84 astfel de instalatii, iar 50 dintre  acestea au fost verificate inclusiv prin analiza apei. Analiza microbiologica a relevat faptul ca apa este potabila, conform Legii 458/2002, la analiza chimica  fiind inregistrate neconformitati la 11 probe, mai arata DSP, care intr-un raport privind potabilitatea apei in judet realizat in primul semestru al anului in curs arata ca apele fananilor din 74 dintre cele 82 de comune ale judetului sunt poluate cu nutrienti.

Important de adaugat ar fi si faptul ca in afara de aportul vital pe care il are in consumul omului, apele din bazinul hidrografic Buzau ofera si o altfel de portie de sanatate locuitorilor. Apele curate de munte sunt bogate in pastrav, scobar, clean, lipan, mreana, biban, crap, soreasca. Pescuitul sportiv este o practica neintrerupta, mai ales pe Valea Buzaului si in aval de podul Maracineni.

In plus, in ultimii patru ani, raul Buzau a devenit atractia romanilor si strainilor care vin dinspre vestul tarii si al continentului pentru a practica river rafting si caiac.

Mai exista un aspect al potentialului raului Buzau – „bogatia in agregate minerale”. Potrivit site-ului www.primariabuzau.ro pe raul Buzau exista cateva zeci de balastiere. Rapoarte recente pe problematica faunei din rau, realizate de asociatiile de pescari sportivi, arata ca in decursul ulitmilor ani au disparut specii de pesti precum crapul de pe crusul superior al raului Buzau.


Adaugati un comentariu


 

*