Apel pentru lansarea unui program de prevenție a cancerelor ORL

Specialiștii au subliniat în cadrul unei dezbateri pe tema acestei patologii că rata de supraviețuire poate fi de 80-90% în cazul in care diagnosticarea bolii este făcută la timp.

Societatea Română de Patologie Oncologică a Capului şi Gâtului (SRPOCG) în parteneriat cu Asociaţia Sănătate pentru Comunitate (SpC), au organizat zilele acestea o dezbatere cu tema „Impactul abordării multidisciplinare în cancerul de cap şi gât”, la care au participat atât medici specialiști, cât și reprezentați ai autorităților. Deși este vorba de o patologie în cazul căreia rata de supraviețuire poate fi de 80-90%, în cazul în care diagnosticarea se face în faza incipientă a bolii, în România, rata de supraviețuire este doar de 50%, în primul rând din cauza faptului că pacienții se prezintă prea târziu la medic. Dr. Dragoș Iancu, președintele SRPOCG a precizat că astfel, diagnosticul este stabilit într-o fază avansată a bolii, iar nu de puține ori, diagnosticul este incomplet, și astfel se întârzie și accesul la un tratament adecvat. În plus, pentru investigaţiile imagistice decontate de Casa de Asigurări de Sănătate, un pacient poate fi nevoit să aştepte chiar şi şase luni.

„De regulă, un rezultat anatomopatologic într-un centru de specialitate bun ar trebui să iasă în maximum o săptămână. Avem perioade de întârziere de o lună, două luni chiar. Pentru un pacient neoplazic, a cărui perioadă de supravieţuire are o limitare, două luni pot însemna enorm. O altă etapă este etapa de investigaţii şi de stadializare, de regulă imagistice. Aici intervine numărul redus de aparate de imagistică din reţeaua de stat, suprasolicitarea acestora, liste de aşteptare, eventuala trimitere către reţeaua privată – dar de cele mai multe ori pacienţii oncologici sunt pacienţi săraci, care nu îşi pot permite să plătească din buzunar”, a mai explicat medicul.

În aceste condiții, apare necesitatea implementării unui program național de prevenție bine pus la punct, cu o abordare integrată și plurispecializată a acestei boli,  Alina Comănescu, președintele SpC, precizând că astfel, rata de supraviețuire în România ar putea crește de la 50% la 80% sau chiar 90%.

Despre importanţa depistării precoce, pentru a creşte rata de supravieţuire, calitatea vieţii pacienţilor, dar şi în vederea scăderii cheltuielilor a vorbit și conferențiarul doctor Octavian Dincă, de la UMF Carol Davila, care a făcut referire la perioada de până în anii ’90, când depistarea cancerelor ORL intra in sarcina medicilor stomatologi, care aveau o obligație în acest sens.

„Medicul stomatolog, până prin anii ’90, a avut un rol foarte important în această depistare precoce. Se făcea gratis, fără niciun fel de cheltuială, printr-o obligaţie de serviciu pe care o avea în protocol. Au dispărut acele cabinete stomatologice din teritoriu şi nu cred că ne mai putem întoarce. Cât timp stomatologia în toată Europa e privată, e greu să impui din nou distribuţia în teritoriu. Dar medicul de familie poate să face lucrul acesta”, a declarat dr. Octavian Dincă.

Florin Buicu

În același context, consilierul de stat din Departamentul Sănătate Publică, Diana Păun, a vorbit despre importanţa implementării planurilor de finanţare adecvată, a legislaţiei corespunzătoare, a asigurării accesului la medicamente inovative şi a procedurilor diagnostice şi terapeutice de ultimă oră. „Avem medici bine pregătiţi şi dedicaţi. Reţeaua oncologică este în plină ascensiune, dar avem nevoie şi de dotare, de tehnică, de implementarea rezultatelor cercetării în practica curentă, de schimb de idei cu alte state care progresează în acest domeniu, tocmai pentru ca şi pacienţii noştri să beneficieze de tratament modern şi de medicină personalizată”, a precizat aceasta.

La rândul său  Florin Buicu, preşedintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaţilor, a făcut referire la „Ghidul de diagnostic, tratament şi asistenţă în tumorile capului şi gâtului”, lansat cu această ocazie, ghid care a fost elaborat de către Societatea Italiană de Patologie Oncologică a Capului şi Gâtului.

„E un material pe care profesioniştii din România îl preiau, îl adaptează şi urmează a-l propune prin societăţile de specialitate către Ministerul Sănătăţii, astfel încât să devină un document care să fie asumat de către Ministerul Sănătăţii”, a declarat acesta.

La nivel național, cancerul localizat în zona capului și gâtului ocupă locul şase din punct de vedere al incidenţei, în condiţiile în care la nivel european ocupă locul 12, fiind vorba de un cancer care depinde de statutul socio-economic, principalii factori de risc fiind consumul de tutun şi alcool.