ATAC LA SANATATE: De ce nu mai au tomatele gustul de altadata?

13 august 2013 | 8 comentarii |

Soiul sau hibridul folosit in cultura, amelioratorii pentru cresterea productivitatii, tehnologia de cultura si nutritia aplicata sunt doar cateva dintre cauze. Specialistii SCDL Buzau ne explica de ce s-a pierdut gustul si calitatea de odinioara si cum ar putea fi ele recastigate.

 

Acad. prof. dr. ing. Costel Vanatoru - SCDL Buzau

Acad.prof.dr.ing. Costel Vanatoru – SCDL Buzau

Este vremea legumelor romanesti. Multi dintre voi ne-ati scris la redactie sau ne-ati telefonat, in urma campaniei pe care noi am dus-o pentru salvarea Societatii de Cercetare Legumicola Buzau, unul dintre ultimele „bastioane ale cercetarii legumicole romanesti”, astfel incat legumele autohtone sa nu dispara definitiv de pe piata.

Poate cea mai frecventa intrebare adresata cercetatorilor buzoieni a fost  cea referitoare la „disparitia” gustului de altadata al tomatelor.

Acad. prof. dr. ing. Costel Vanatoru ne ofera, astazi, explicatiile necesare, care nu fac decat sa sustina convingerea noastra ca este necesara salvarea SCDL Buzau de sub tavalugul mafiei imobiliare care se lupta din rasputeri sa desfiinteze Statiunea. (SB)

 

Dintre speciile legumicole care se cultiva la noi in tara, in prezent, tomata este cea mai reprezentativa, detine ponderea cea mai mare in cultura, ocupa cele mai mari suprafete, atat in spatii protejate cat si in camp si totodata este cea care a fost studiata cel mai mult dintre toate speciile legumicole, pana in prezent.

Inainte de a raspunde la intrebarea din titlu, facem cateva precizari cu privire la istoria tomatelor in Romania: auzim adesea vorbindu-se despre  tomata romaneasca veche, gustoasa si aromata, care nu mai seamana deloc cu cele pe care le gasim astazi.

Aceasta afirmatie este adevarata doar partial. Faptul ca nu mai seamana la gust si aroma este adevarat, dar faptul ca este vorba de tomate de origine romaneasca este total gresit.

 

hibrid tomate romanesti 1374Tomata este originara din America Centrala si de Sud, Peru si Ecuador. In Europa a patruns destul de tarziu, dupa sec. al XVI-lea, pentru inceput in Spania si Portugalia, de unde a trecut in Italia si de aici, treptat, s-a extins in intreaga Europa. In Romania, tomata a fost adusa destul de tarziu, dupa sec. al XVIII-lea, iar in cultura comerciala organizata, o gasim in sec. XIX.

Multa vreme, in Europa cat si in tara noastra, tomata a fost cultivata ca planta ornamentala, iar trecerea la planta pentru productie si consum s-a facut destul de greu.

Retinerea de la consum a fructelor de tomate a venit si de la faptul ca aceasta face parte din familia Solanaceae, familie in care se regasesc si anumite  specii de plante toxice, cea mai cunoscuta fiind matraguna (Atropa belladonna).

Cultura comerciala a tomatelor a inceput in Franta, dupa anul 1880, in Belgia in 1904, in Germania in 1914, iar in Romania, in sistem organizat, intensiv, dupa cel de-al doilea razboi mondial. Conditiile pedoclimatice ale tarii noastre sunt insa excelente pentru cultivarea acestei specii.

 

Burnichi - tomate SCDL _1365Tomatele au fost aduse la noi in tara de legumicultorii bulgari si sarbi  care, pentru inceput, aduceau legume, rasaduri si seminte de legume, iar in schimbul lor primeau sare. Cu timpul, au inceput sa lucreze pamantul la noi, pe langa albiile raurilor, ca sezonieri pe proprietatile boierilor, pentru ca apoi sa se stabileasca la noi, infiintandu-se astfel, incetul cu incetul, bazinele legumicole romanesti.

Primele soiuri de tomate cultivate in Romania au fost de origine bulgareasca: Bizon 639, Temnocrasnei, Plovdiv, Conserva.  Odata cu infiintarea ICAR-ului si a ICHV-ului au inceput sa apara si primele creatii romanesti, mai ales dupa anul 1952, cand a luat fiinta AGROSEM-ul: linia 1805 Lovin, Inima de Bou, De Tiganesti, Linia 71, Minunea Pietii (Ciudoranca), Locale de Alexandria, ICAR 6, Imun, Aurora, etc.

Pe langa acestea, au fost introduse in cultura si o serie de soiuri straine: Best of’ All, Pitica de Ungaria, Olandeze, Lucullus, Maser Marglobe, Rutgers, Budionovka, Pritchard Scarlet Tooper, Humbert, Gloria Rinului, Seelandia, Bonner Beste, California, Export Danez, Varsovia.

 

Cercetator SCDL Buzau - Floarea Burnichi

Cercetator SCDL Buzau – Floarea Burnichi

Pe masura ce cercetarea stiintifica agricola se dezvolta, iau fiinta statiunile experimentale legumicole, incepand cu anul 1957, care preiau de la ICHV o parte din tematica de cercetare si initiaza noi teme, printre acestea si obtinerea de soiuri si hibrizi de tomate.

Pentru inceput au fost introdusi in tara hibrizii bulgaresti, cel mai cunoscut dintre acestia fiind 10 X Bizon, care a fost produs la noi o perioada de aproape 20 de ani. Pe langa acesta, au mai fost cultivati si hibrizii Delicates si Triumph, tot de origine bulgareasca. In anul 1966, profesorul universitar dr. Corneliu Petrescu obtine la USAMV Bucuresti primul hibrid F1 de tomate romanesc, Export II. In anul 1972, Emil Talpalaru obtine la Statiunea Stefanesti-Arges, hibrizii F1 de tomate Arges 1 si Arges 450, iar la ICLF Vidra se omologheaza de catre Sindile Narcisa, hibridul H 14. In anul 1984, Nicoleta Constantinescu obtine la SCPL Isalnita, hibridul F1 timpuriu IH-50. In anul 1988, Virgil Poli si Nicoleta Constantinescu obtin hibridul Ioana F1 la SCPL Isalnita. In anul 1990, Cornel Tanasescu obtine la ICDL F Vidra, hibridul de camp cu crestere determinata Haricleea F1. In anul 2002, Nicoleta Constantinescu obtine la SCPL Isalnita hibridul de tomate Rada F1. In anul 2006, dr. ing. Costel Vinatoru obtine la SCDL Buzau hibridul Siriana F1.

 

Vanatoru - tomate 1367Am redat, pe scurt, creatiile hibride romanesti la tomate, la care se adauga peste 30 de soiuri romanesti. Cea care a adus gloria tomatei romanesti pana in prezent pentru consum in stare proaspata, a fost creatia prof. univ. dr. C. Petrescu, Export II, care a ajuns sa fie cultivata pe 20 000 ha si care a adus faima tomatelor romanesti peste granita, iar in ceea ce priveste extinderea, nu a fost intrecuta pana in prezent. In momentul de fata, cele mai solicitate tomate romanesti sunt: Siriana F1, Pontica 102, Viorica, Darsirius, Buzau 1600, Buzau 47, Kristinica, Carisma, Coralina s.a.

Numai de la SCPL Buzau plecau la export zeci de vagoane cu tomate din hibridul Export II pana in anii ’90…

Dupa anul 1990 au patruns in tara firmele straine, care practica o politica de marketing agresiv, denigrator la adresa creatiilor romanesti, in timp ce cercetarea legumicola romaneasca a ramas nefinantata de Stat, a fost si este devalizata patrimonial si funciar de rechinii imobiliari. Astazi, pe locurile unde la Buzau se aflau solariile unde se cultiva hibridul Export II, se afla supermarketuri care vand, printre altele, tomate aduse din import,  pastrate cu lunile in raft, tocmai „potrivite pentru sanatatea romanilor (!)”.

 

SCDL Buzau - tomate _1382In urma unui studiu de piata realizat de catre cercetatorii SCDL Buzau s-a ajuns la concluzia ca cerintele cultivatorilor autohtoni nu corespund intrutotul cu cerintele consumatorilor. Cultivatorii cer hibrizi de tomate productivi, cu fructe mari, de peste 180 g, cu fermitate mare a fructului si cu durata mare de pastrare dupa recoltare, uniforme, fara pete sau umbre in zona coditei, avand culoare uniforma si aspect placut.

Consumatorii insa au inceput sa ceara altceva: tomate gustoase, aromate, usor zemoase, fara cep lemnos in interiorul fructului, bogate in substante nutritive si vitamine, echilibrate in ceea ce priveste raportul zahar:aciditate.

Tomatele romanesti indeplinesc aceste conditii, insa in piata este foarte greu sa separam productia autohtona, din soiuri romanesti, de cea produsa cu seminte din import sau de cele produse in alte tari.

Exista voci care spun ca trebuie sa reabilitam creatia Export II, care a facut cunoscuta tomata romaneasca in lume. Am meditat si noi, profund, la aceasta reabilitare a hibridului, mai ales ca generosul profesor Petrescu ne-a incredintat genitorii (parintii) acestui hibrid.

 

Laborator SCDL Buzau

Laborator SCDL Buzau

Revenind la intrebarea: de ce tomatele nu mai au gustul de altadata?, putem spune ca am identificat mai multe cauze. Una dintre ele este soiul sau hibridul folosit in cultura. Amelioratorii, in dorinta lor de a creste productivitatea, au introdus gena LSL ( „long shelf life”), care confera fructului durata mare de pastrare dupa recoltare, dar fructul a capatat o pulpa tare, fibroasa si uneori prezinta cep lemnos in interior.

Apoi, din dorinta de a obtine fructe maturate uniform, au inlaturat creatiile care contin gena responsabila cu formarea cloroplastelor, foarte importante pentru fotosinteza si absorbtia zaharului, scazand astfel semnificativ calitatile gustative si nutritionale ale fructului.

Tehnologia de cultura si nutritia pot fi factori determinanti in deprecierea gustului si aromei la tomate, chiar si daca folosim seminte valoroase, nemodificate genetic sau excesiv ameliorate. Gustul si aroma sunt date de un complex de peste 400 de substante prezente in fruct, daca s-a folosit samanta nemodificata genetic si daca plantele au fost cultivate in tehnologie clasica, pe sol bine fertilizat cu ingrasamant organic. Folosind o tehnologie moderna, in care cultura este realizata pe suport inert, iar plantele sunt hranite cu „perfuzorul” la radacina, cu substante chimice de sinteza, cu siguranta ca gustul si aroma sunt total modificate, planta neavand libertatea de a prelua din sol elementele nutritive selectate de ea.

 

este foarte important cum se hraneste planta _1326Maturarea fortata a tomatelor se realizeaza, de regula, pe mai multe cai, contribuind la deprecierea gustului si aromei. Aminitim, dintre ele:

a) folosirea de catre cultivatori a unor substante stimulatoare care grabesc maturarea fructelor; printre acestea se folosesc de multe ori si erbicide, care sunt extrem de periculoase pentru sanatatea omului si a mediului; dar cel mai adesea se foloseste un hormon de sinteza, ethefonul; in Romania, ca de altfel si in alte tari, produsele pe baza de etephon, tip Ethrel, nu au mai fost avizate pentru legumicultura, dar nu din cauza vreunor efecte nedorite asupra sanatatii oamenilor, ci pentru ca limita maxima de rezidii permisa a fost stabilita la un nivel de concentratie mai redus.

b) conditiile de mediu pot provoca maturarea grabita a fructelor prin agresivitatea factorilor de mediu; stresul termo-hidric provoaca maturarea fortata a fructului, comprimarea fenofazelor, scazand astfel calitatea acestora, in ultimii ani crescand frecventa aparitiei arsurii solare.

         c)  prin recoltarea prematura a fructelor, acestea expunandu-se astfel la o maturare fortata. Dereglarile climatice au inceput sa se acutizeze in ultimii ani, cu efecte vizibile si negative asupra productiei de tomate.

 

tomate 1Cum putem recunoaste o tomata naturala, sanatoasa, fata de cele care au suferit transformari genetice sau de tehnologie, sunt iradiate sau imbibate cu substante chimice stimulatoare?

Cea mai sigura cale este analiza de laborator, insa costa, iar centre capabile sa realizeze astfel de analize sunt foarte putine in Romania.

Exista insa o serie de indicii care contribuie la recunoasterea tomatelor sanatoase. Daca fructul prezinta mucron, acel varf ascutit proeminent in zona punctului pistilar, este un indiciu ca tomatele au fost stimulate excesiv cu substante chimice pentru legare si fructificare. Acest caracter este dat de prezenta genei „BECK”, dar sunt foarte putine creatii biologice comerciale, de serie, omologate, care il manifesta. Nu exista nicio creatie romaneasca care sa prezinte aceasta insusire.

Deasemenea, prezenta golurilor in interiorul fructelor poate fi o dovada ca s-au folosit stimulenti de fructificare. Cand fructele sunt foarte ferme si prin sectiune descoperim un cep lemnos excesiv in interior, iar in pericarpul fructului un tesut de culoare verde-albicios, inseamna ca a fost maturat fortat.

Cand sectionam fructul si descoperim in locul cavitatilor seminale un tesut de culoare verde gelatinos si lipsesc semintele partial sau total, fructul a fost fie maturat fortat sau cultivat in sistem tehnologic superintensiv, fie samanta nu este romaneasca. Absenta semintelor din fruct poarta numele de partenocarpie, dar nicio creatie romaneasca omologata nu este partenocarpica.

 

solarii tomate SCDL Buzau_1332Ce ar trebui facut? Sunt necesare actiuni mai intense de informare, de indrumare, de transfer tehnologic, de control al factorilor responsabili. Sunt, de altfel, actiuni cerute chiar de catre cultivatori! Din pacate, si aici ne lovim de birocratia, imobilismul, instabilitatea si ineficienta organismelor la nivel central si local. De ce nu se mai organizeaza cursuri de informare a cultivatorilor?

Sunt necesare deasemenea laboratoare dotate corespunzator, pentru a putea efectua controale rapide si eficiente.

Un experiment realizat la SCDL Buzau in anul 2010 a scos la iveala ca tomatele cumparate din supermaket, aduse din import, au rezistat in conditii climatice normale de laborator timp de peste 6 luni, in timp ce majoritatea creatiilor romanesti s-au depreciat dupa 3-5 zile. Raspunsul este simplu: pentru obtinerea acestor creatii din afara s-a folosit o genetica de varf, iar in unele cazuri s-a folosit si iradierea fructelor dupa recoltare, astfel distrugandu-se toata viata enzimatica a fructului, conferindu-i durata lunga de pastrare dupa recoltare. Procesul de maturare a fructelor de tomate este un proces controlat de gene responsabile. La nivelul fructului se pretrece o serie de procese fizico-chimice asistate si controlate genetic.

In conditii normale, fructul intra in parga, se matureaza si se postmatureaza. In acest timp au loc fenomene de biodegradare a pigmentilor clorofilieni si transformarea lor in licopen, caroten, vitamine care sunt adevarate „medicamente” naturale.

La fructele iradiate, aceste fenofaze sunt blocate, raman timp indelungat netransformate, iar in final se deshidrateaza si se depreciaza prin stafidire.

 

tomate romanesti, cultivate natural _1372In concluzie, tomata, desi nu este de origine romaneasca, s-a adaptat foarte bine la conditiile pedoclimatice ale tarii noastre si a cunoscut o expansiune rapida, atat in cultura cat si in consum.

Cauzele care au dus insa la deprecierea gustului si aromei la tomate sunt multiple: genetice, tehnologice, chimice, de mediu etc.

Datorita calitatilor sale de exceptie, nutritive si medicinale, recomandam consumul de tomate in stare proaspata si industrilizata, mai ales ca prinicipalele proprietati ale fructelor nu se pierd prin procesare, concentratia licopenului crescand prin fierbere sau prajire. O atentie deosebita trebuie acordata insa provenientei, trasabilitatii productiei cat si consumului acestora in stare proaspata in sezonul de obtinere la noi, in perioada 15 iunie-1 noiembrie.   

Aprecierea calitatii legumelor nu este la indemana oricui, este o notiune complexa, datorita numarului mare de criterii. CONSUMATORUL este principalul „filtru” al calitatii legumelor aduse la piata. Intre CONSUMATOR si PRODUCATOR a existat si va exista o confruntare continua in ceea ce priveste conceptul calitatii, confruntare ce difera enorm, atat cantitativ cat si calitativ, de la o tara la alta (inclusiv in UE) si de la un continent la altul.

PRODUCATORUL doreste un venit garantat, iar CONSUMATORUL prefera un produs nepoluat, cu aspect placut si cu un gust anume, pe cat posibil… ROMANESC!

 

*Articol scris de acad. prof. dr. ing. Costel Vantoru, cercetator la SCDL Buzau



Comentarii (8)

  1. IOAN spune:

    Nu locuiesc in Romania ci in USA.
    Am reusit prin dezmembrarea unui hibrid, sa obtin un tip de rosii foarte bun, in sensul ca e in majoritate pulp, adica carnoase, cu foarte putine seminte si extrem de putina zeama.
    Sunt excelente la masa.
    Au un dezavantaj la cultivare, fac numai un rand de flori si fructe, dar incretite, reunite, latite, dar foarte gustoase si apetisante.
    Daca primul rand de inflorescenta este copilit, randul urmator va fi cu mult mai multe flori si fructe mari.
    Eu le-am numit, Rosii AGREGATE.
    Sanatate si succes tuturor !

  2. Andrei spune:

    Mda… Eu produc incepand cu acest an legume crescute natural, fara erbicid sau produse chimice. Si ghiciti: am un singur client fidel, care cumpara saptamanal de la mine. E drept, nu ma duc cu ele in piata. Dar lumea stie de mine. Si le duc acasa legumele, la acelasi pret cu care cumpara ei porcarii din piata…
    Parerea mea e ca prea putini oameni sunt constienti de ce mananca. Nu-si dau seama ce inseamna un produs modificat genetic si tratat cu produse chimice. Suntem departe de ce doresc cu adevarat producatorii bio.

  3. A. Steff spune:

    In sfarsit! Succes! Problema o sa fie in legatura cu romanul consumator care nu are nicio problema cu gustul. Pe acesta il intereseaza aspectul si pretul. Se pare ca mancatul cartonului lucios nu-l deranjeaza…

  4. Mariana T. spune:

    Si tot din pacate, oameni ca dl. Vînatoru și d-na Burnichi, responsabili si pasionați de meseria lor, sunt tot mai rari.

  5. Livia Cojocaru spune:

    Din pacate nu este numai cazul tomatelor, ci al tuturor fructelor si legumelor existente pe piata. Aproape ca te bucuri cand gasesti in piata/market cartofi cu gust de cartofi, rosii cu gust de rosii, vinete cu gust de vinete, piersici cu gust de piersici s.a.m.d. Intr-un timp mai scurt sau mai lung vom ajunge, din cauza atator aditivi, sa ne folosim ochii drept lanterne sau scannere. Martienii vor fi mici copii pe langa noi!!!

Adaugati un comentariu


 

*