CAMPANIE SB: Marele semincer al Romaniei, in deriva lenta ( II )

Buzaul are o banca de germoplasma, insa cercetatorii SCDL stau cu sabia deasupra capului: terenul statiunii e amenintat de mirajul imobiliar!

Medicina moderna infiinteaza banci in care este conservat insusi patrimoniul genetic uman. Omul ajunge la boli convins chiar de semenii sai,  prin alimentatia precara si semipreparata, pentru ca legumele proaspete si nestimulate artificial sunt din ce in ce mai rare. Specialistii spun ca la mijloc este insasi lipsa de seminte de legume.

Saptamana trecuta am dat un semnal de alarma, care rezulta pe cale de consecinta din noua lege a proprietatii, promulgata recent de presedintele Traian Basescu. Legea arata ca pana in 2016 toate actiunile de retrocedare trebuie finalizate, iar acolo unde nu sunt terenuri trebuie gasita solutie in natura chiar daca terenurile libere sunt in domeniul cercetarii.

Judetul Buzau mai are insa 638 de ha libere si valul cererilor noi, spunea subprefectul Alecu Vasile, poate sa apara o data cu noile prevederi legale.

Statiunea de Cercetare Dezvoltare Legumicola din Buzau va fi din nou prinsa in lantul retrocedarilor sau, cum spun surse din interior, „oamenii de afaceri trebuie sa termine ceea ce au inceput in anul 2000, adica faramitarea celor 419,31 ha cate existau in patrimoniul SCDL”.

Numai ca nucleul profesorilor in tomate nu este doar un teren bun pentru un boom imobiliar, ci este un patrimoniu pe care Romania insasi nu-l detine, iar state ale Europei ar plati foarte bine pentru a le fi transferat. Ne referim desigur, la banca de germoplasma.

Banca de germoplasma este colectia de peste 2000 de genotipuri care sunt tinute in viata, in conservare, de catre cativa cercetatori ai SCDL.

„Banca aceasta necesita multa munca. Avem, spre exemplu, tomate de la varianta clasica si pana la cea salbatica. In Romania nu exista un program national de protejare a acesteia, asa cum se intampla in Republica Moldova sau in Bulgaria. Conservarea se poate face pe o perioada indelungata, asa cum are loc in banca de gene de la Suceava, sau prin plantare in campuri de selectie ca la noi, la Buzau. Colectia noastra este de conservare a biodiversitatii”, isi incepe explicatia dr. Costel Vanatoru, cercetator stiifintific al SCDL.

Ei bine, si aici exista o moda: 40-50 de ani in urma exista un soi de ardei numit „galben superior”. In urmatorii 20 de ani, nimeni nu l-a mai cultivat, iar in prezent toata lumea cere acest ardei. Asa se intampla si la un alt soi de ardei, cunoscut sub numele „ureche de elefant”.

Asa ajungem sa intelegem de ce este nevoie sa existe o banca de germoplasma. „Tomatele «inima de bou» inseamna o creatie care nu a fost cultivata niciodata industrial, ci numai in gospodariile populatiei. Dar a fost apreciata datorita calitatilor gustative si a formei – foarte mare si ca o inima. Atractiv. Soiul aceasta a fost cultivat cu 30-40 de ani in urma, iar acum, cultivatorii au inceput sa-l ceara din nou. Ciclic, se intampla asa ceva. Ca sa le avem, trebuie ca ele sa existe intr-o baza de germoplasma. Acolo trebuie sa le tinem noi, cercetatorii. Ele prezinta interes fie pentru a fi introduse pe scara larga, fie in lucrari de ameliorare. Trebuie facuta selectie conservativa pentru a nu se degenera soiul. Sa se prezinte asa cum a fost el creat”, revine specialistul.

Conservarea inseamna  foarte multa munca. Ai nevoie de o baza genetica solida pentru a face creatii noi, valoroase. „Avand acest camp de colectie general, trecem in campul de lucru. Acolo sunt promovate culturile de interes, dar si pentru cerintele cultivatorilor. Prin incrucisare si metode de ameliorare obtinem noi creatii dar folosim baza genetica autohtona. Munca noastra de pana acum a aratat ca baza genetica sau soiurile vechi, ori cele care s-au aclimatizat pe teritoriul nostru, sunt mult mai bune pentru creatie”, explica pe indelete, dr. Vanatoru, de la SCDL.

 

Soiurile noi vin cu surprize. Nu sunt bine adaptate la conditiile noastre climatice si se comporta diferit, de la o zona la alta.

„In fiecare an facem culturi comparative, cu soiuri romanesti si soiuri straine, hibrizi romanesti si hibrizi din strainatate. Cele din afara sunt mult mai slabe decat ale noastre. Mai ales la adaptabilitate si rezistenta la conditiile extreme de mediu de la noi. Multe sunt si bune, dar sunt si foarte scumpe. Pe urma, sunt creatii biologice valoroase din afara, dar la sistemul nostru de tehnologie nu dau randament bun, au fost create pentru o tehnologie avansata. Fie cultura pe suport nutritiv – pe vata minerala si hranite cu substanta de sinteza, fie pentru spatii modernizate foarte inalte ori automatizate. La noi, spatiile protejate, solariile … sunt mai joase, iar legumicultura se practica in camp”, completeaza dr. Costel Vanatoru.

In utlimul an, legumicultorii buzoieni care cumpara seminte de la SCDL s-au plans ca statiunea nu are samanta de varza de Buzau si nici cea de ceapa nu a fost suficienta. „ Nu am putut sa facem suficiente rasaduri si nici o cantitate mare de seminte. Cand aveam suprafete mai mari, pastram pe stoc seminte si nu ajungeam la aceste sincope. Conditiile din ultima perioada conduc la probleme si pentru legumicultori”, raspunde cercetatorul buzoian.

 

Pentru a adauga un plus de valoare SCDL este bine de adaugat ca aceasta are, acum, in derulare, in parteneriat cu Ministerul Agriculturii, un proiect de identificare de genotipuri capabile sa reziste la stresul termohidric.

„Nu vorbim de legume fara apa, dar sunt anumite soiuri care au rezistenta sporita la acest capitol. Noi, acum, acest aspect il cercetam si luam din banca de colectie acele genotipuri care intrunesc conditiile necesare. Ulterior, acestea vor fi produse cu siguranta pe scara larga”, da primele informatii, pentru noi, dr. Costel Vanatoru.

Campania pornita astazi de www.sanatateabuzoiana.ro are un singur scop: buzoienii, noi toti, romanii care au cumparat cel putin un plic cu seminte de la SCDL sau un fir de tomate Siriana ori de varza de Buzau, trebuie sa luam pozitie in fata faramitarii, putin cate putin, a terenului statiunii situata in zona de oras a Buzaului. Argumentul articolului din saptamana care urmeaza este dosarul penal prin care DNA Ploiesti acuza trei autoritati publice care au luat parte la solicitarile de rupere a SCDL in teren si in acte.