Bolile infecţioase și schimbările climatice, în dezbatere la Academia de Științe Medicale

Sub titlul „Boli mergente și reemergente, înclusiv în contextul schimbărilor climatice”, evenimentul a reunit nume de referință ale medicinei românești, care au adus în prim-plan efectele încălzirii globale asupra bolilor infecțioase și nevoia de adaptare. 

Conferința „Boli emergente și reemergente, inclusiv în contextul schimbărilor climatice”, organizată vineri, 28 martie, de Academia de Științe Medicale, a adus în prim-plan impactul bolilor infecțioase 

Prezentând un scurt istoric al evoluției bolilor infecțioase de-a lungul evoluției omenirii și a impactului lor asupra sănătății, prof. dr. Emanoil Ceaușu, secretar general al Biroului Executiv al ASM, membru titular al Academiei de Științe Medicale, a subliniat în cuvântul său de dechidere a evenimentului, că deși în secolul XX a devenit posibilă monitorizarea, ținerea sub control, prevenirea și chiar eradicarea unora dintre bolile infecțioase, odată cu apariția vaccinurilor, tot în această perioadă „omul a modificat și ecosistemele naturale, favorizând apariția unor noi agenți patogeni și a unor noi boli infecțioase, iar cea mai recentă dovadă este pandemia de COVID-19. Totodată se constată o reemergență a unor boli infecțioase prevenibile prin vaccinare, din cauza scăderii acoperirii vaccinale, ca urmare a refuzului vaccinării a unei părți a populației, în ciuda dovezilor științifice privind efectele benefice ale vaccinării”, a atras atenția academicianul Emanoil Ceaușu.   

Prof. univ. dr. Adrian Streinu-Cercel, coordonator științific al evenimentului, preşedinte Comisia de Sănătate a Senatului, membru al Academiei de Științe Medicale, a explicat ce se va întâmpla cu „Bolile infecţioase emergente şi re-emergente” în mileniul III, în contextul schimbărilor climatice, din perspectiva medicului infecționist și a subliniat că este nevoie de investiții majore pentru a preveni dereglările deja evidente ale încălzirii globale.

„Flora microbiană de care suntem înconjurați noi, oamenii, aduce o informație genetică de 150 de ori mai mare decât propria noastră informație genetică, iar în același timp asigură «mentenanța» mucoasei intestinului, aceste microorganisme fiind cele care reduc procesul inflamator la nivelul acesteia. Creșterea încălzirii globale și a schimbărilor climatice tot mai pronunțate, favorizează modificarea ecosistemelor la care organismul este nevoit să se adapteze. Studiile recente au identificat o mare varietate de microorganisme – bacterii, arhee, virusuri și forme de viață eucariote – care au fost păstrate mii de ani în Permafrost (un rezervor natural de microorganisme), odată cu topirea acestuia, o serie de microorganisme de care n-am auzit niciodată încep să apară la suprafață…  Creșterea temperaturilor contribuie la expansiunea habitatelor pentru agenții infecțioși, favorizând proliferarea lor, iar umiditatea crescută crează condiții ideale pentru viața agenților patogeni, amplificând riscurile de infecții. Așadar, modificările climatice schimbă distribuția geografică a agenților infecțioși, afectând sănătatea publică”, a explicat medicul infecționist. 

În cadrul evenimentului, prof. univ. dr. Simin Aysel Florescu, manager Spitalul de Boli Infecţioase şi Tropicale „Victor Babeş” Bucureşti, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” București, a abordat tema „Boli infecţioase exotice care călătoresc împreună cu vectorii” și a explicat că în contextul creșterii accesibilității la călătorii în toată lumea, crește și riscul transmiterii bolilor infecțioase, în condiții de mediu prielinice, a unor vectori competenți și a populației tot mai receptive, numărul speciilor invazive de vectori fiind în creștere.

„Este extrem de important ca înainte de a călători în țări exotice să întrebăm mai întâi medicul de familie sau medicul infecționist ce trebuie să facem pentru a ne putea proteja de bolile infecțioase cunoscute în zonele respective”, a recomandat dr. Simin Aysel Florescu, atrăgând atenția că unele dintre aceste boli, extrem de agresive și pot da complicații extrem de periculoase, sunt greu de diagnosticat și de tratat. 

Prof. univ. dr. Elena – Voichiţa Lăzureanu, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Victor Babeş’’ Timişoara, a adus în prim-plan „Tusea convulsivă-prevenibilă, dar reemergentă”, care din cauza scăderii acoperirii vaccinale face din ce în ce mai multe victime, iar prof. univ. dr. Victoria Bîrluţiu, Universitatea „Lucian Blaga’’ Sibiu, a vorbit despre „Impactul actual al rujeolei”, care din același motiv a revenit în forță, generând costuri importante, atât pentru sistemul medical cât și pentru persoanele afectate, în special copii.

Prof. univ. dr. Irina Magdalena Dumitru, Facultatea de Medicină a Universității „Ovidius’’ Constanţa, membru în Comitetul Național de Vaccinologie al Ministerului Sănătăţii, a subliniat „Impactul schimbărilor climatice asupra gripei. Modificari ale pattern-urilor sezoniere ale gripei” și a explicat că „stresul termic, poluarea aerului și insecuritatea alimentară asociate schimbărilor climatice pot slăbi sistemul imunitar al populației, făcând-o mai vulnerabilă în fața infecțiilor gripale”.

⁠Prof. univ. dr. Sorin Rugină, membru titular al Academiei de Ştiinţe Medicale, a făcut un incurs al evoluției istorice „De la bolile infecțioase emergente la pandemii. Analiză din perspectivă istorică” și a subliniat că „în prezent ne confruntăm cu o criză globală prelungită de sănătate, care în ciuda eforturilor avansate și a măsurilor continue de sănnătate pubșică, nu au înregistrat, deocamdată, o îmbunătățire a situației epidemiologice la nivel global”. 

În acest context, academicianul a atras atenția că „administrațiile naționale și locale, profesioniștii din domeniul sănătății publice și al îngrijirii sănătății, împreună cu corporații și comunități trebuie să consolodeze planuri de pregătire pentru pandemiile care pot apărea în perioada următoare și să dezvolte capacitățile lor de a răspunde la diferite scenarii privind focare de boli infecțioase”, subliniind că „pregătirea pentru o pandemie necesită o pregătire multidisciplinară și presupune un răspuns prompt, global, din partea autorităților de sănătate publică, oficiali, profesioniști din domeniul sănătății, cercetători, oameni de știință”.

Sursă foto: Captura ecran conferinta ASM