Ministrul Sănătății, marele absent al conferinței privind perspectivele, finanțarea și expertiza în implementarea Planului Cancerului

16 noiembrie 2022 | 0 comentarii |

Conferința FARMACOECONOMIE a fost organizată de FABC și a evidențiat importanța elaborării normelor tehnice pentru implementarea Planului Național de Cancer, atât din perspectiva optimizării parcursului pacientului și al eficientizării cheltuielilor, cât și a acoperirii nevoilor de diagnostic și tratament, în următorii ani.

 

Reprezentanți ai asociațiilor de pacienți, parlamentari – autori de inițiative legislative în domeniul oncologiei, președintele Comisiei Consultative de Oncologie a Ministerului Sănătății, medici oncologi, reprezentanți ai Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și ai caselor județene de asigurări de sănătate județene, precum și reprezentanții industriei farmaceutice au participat, în perioada 11-13 noiebrie, la Conferința de FARMACOECONOMIE organizată de Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), în vederea identificării și elaborării de propuneri pentru implementarea sustenabilă a Planului Național de Combatere și Control al Cancerului.

Evenimentul, primul organizat după publicarea în Monitorul Oficial a Legii Planului Național de Prevenire, Control și Combatere a Cancerului în România, a reunir toți factorii implicați în sistemul de sănătate, mai puțin reprezentanții Ministerului Sănătății (MS) care au sarcina de a elabora normele de aplicare a legii.

Între principalele probleme abordate și care necesită norme și soluții concrete de aplicare s-au numărat situația actuală a finanțării sistemului medical, care are numeroase carențe, derapaje și lipsă de sustenabilitate și predictibilitate a programelor naționale și efectele subfinanțării, identificarea unor soluții de viitor pentru asigurarea fondurilor necesareîn mod real, pentru susținerea programelor naționale de sănătate, evidențiindu-se totodată anumite strategii coercitive de implementare și finanțare și existența unor norme reale de contractare a serviciilor și a tratamentelor medicale.

 

Așa cum a precizat Cezar Irimia, președintele FABC, participanții la conferință au subliniat importanța elaborării normelor tehnice pentru implementarea Planului Național de Cancer, atât din perspectiva optimizării parcursului pacientului și al eficientizării cheltuielilor, cât și a identificării domeniilor în care sunt necesare alocări suplimentare de fonduri, în anii următori, astfel încât să se acopere nevoile reale de diagnostic și tratament ale pacienților din România.

Ținând cont de faptul că boala oncologică aduce o povară semnificativă în rândul populației, una dintre propuneri a vizat actualizarea criteriilor de evaluare a tehnologiilor medicale, prin crearea unui cadru favorabil de evaluare a medicației specifice. Totodată, s-a subliniat necesitatea prioritizării adecvate a bugetului Programului Național de Oncologie și cost-volum disponibil, astfel încât niciun pacient să nu rămână fără tratamentul adecvat, situație cu care, din păcate, spitalele se confruntă în prezent. În același timp trebuie făcuți pași rapizi și concreți pentru implementarea Programului Național de Cancer care prevede măsuri aliniate cu bunele practici și obiectivele comune europene incluse în Planul European de Combatere a Cancerului”, a arătat președintele FABC.

 

Singurul reprezentant „colateral” al Ministerului Sănătății prezent la dezbateri, prof. dr. Michael Schenker, președintele Comisiei Consultative de Oncologie, a susținut necesitatea implicării tuturor specialiștilor în domeniu și colaborarea interdisciplinară, pentru realizarea normelor de implementare ale PNPCC, într-un timp cât mai scurt. „Într-adevăr, nu va fi ușor, în primul rând cred că este nevoie de o foarte bună organizare, și aici va trebui ca cineva dintre cei care sunt în vârful piramidei decizionale, fie domnul ministru al Sănătății, fie altcineva numit de acesta, să își asume rolul de organizare a metodologiei de lucru. Sunt probleme, multe neajunsuri de care ne lovim permanent, care ne împiedică să avem o activitate fluidă. Sunt acte normative care parcă sunt făcute împotriva noastră. Poate un prim pas ar fi organizarea, la un anumit nivel, poate chiar la nivelul Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer, a unui organism de câțiva oameni, care să adune toată legislația care există și care are impact, inclusiv ordine de ministru și HG-uri. Cel mai bun exemplu este partea de registre de cancer sau modul de raportare a noilor cazuri de cancer – sunt acolo precizări învechite, care nu mai sunt de actualitate și aceste reglementări trebuie verificate, modificate sau abrogate, după caz. Sunt foarte multe teme, foarte multe direcții în cadrul PNPCC care pot fi rezolvate printr-o bună organizare și prin elaborarea unor acte normative”, a declarat dr. Michael Schenker, care a evidențiat cîteva puncte „foarte apăsătoare” care necesită rezolvare și a făcut trimitere la screeningul de cancer bronhopulmonar.

 

Dr. Ingrid Oana Mocanu, Director General Direcția Farmaceutica din CNAS, a spus că „trebuie să solicitați Ministerului Sănătății – nu să facă un calendar de implementare cu termene și responsabilități – acestea sunt deja prinse în PNPCC, trebuie să solicitați să desemneze o persoană responsabilă cu implementarea planului la nivel de secretari de stat, care la rândul lor să își constituie echipa de Proiect sau Grupul de Lucru până la 31 decembrie 2022 – o persoană cu atribuții administrative cu care sa aveți dialog constant, iar Grupul de Lucru trebuie să aibă un atașat din Ministerul Sănătății”.

În completare, dr. Camelia Mihaela Popa, medic șef la CAS Brașov, a subliniat că „Oncologia este o specialitate dinamică, în fiecare zi răspunde la noi provocări, observăm periodic în activitatea noastră că tratamentele se îmbunătățescși și-a exprimat convingerea că PNPCC va avea rezultate bune, dar a admis că pentru asta „și noi trebuie să ne implicăm mai bine, mai ales că avem și noi un contact direct cu pacientul”.

 

Medicii oncologi prezenți la dezbateri, care știu cel mai bine cu ce se confruntă sistemul medical în gestionarea afecțiunilor oncologice, cei care trăiesc alături de pacienții cu cancer și familiile acestora drame greu de imaginat, au adus în discuție nevoia de colaborare și susținere.

Conf. univ. dr. Laurenția Galeș, Institutul Oncologic București, care vede lucrurile și din perspectiva pacientului, a atras atenția asupra lipsei de specialiști, dar și a lipsei finanțării și a temerilor multor profesioniști de a face cunoscute adevăratele probleme cu care se confruntă. Aceasta a dat exemplul IOB, unde există „medici care văd 100 de pacienți pe lună și medici care văd 900 de pacienți pe lună. Medicul care vede 100 de pacienți poate este un medic foarte bun, iar pacienții beneficiază de o calitate a îngrijirii foarte bună, nu stau la ușă, nu așteaptă, sunt mulțumiți. În schimb, la medicul care vede 900 de pacienți, poate așteaptă mai mult, poate acesta nu vorbește cu fiecare 15-20 de minute și sunt nemulțumiți. Atunci, ce facem? Îl pedepsim că vede 900 de pacienți? Îl lăsăm să programeze, dar pacientul care a sunat ieri, trebuie văzut astăzi?”, a spus medicul, care a constatat că există bariere de care medicii nu trec de teama consecințelor.

Medicul a dat exemplul infecțiilor nosocomiale, pe care managerii nu le raportează de teamă să nu fie schimbați, iar MS și CNAS „nu știu că ar trebui alocate mai multe fonduri pentru combaterea nosocomialelor”, sugerând ca „pacienții să fie vocea noastră către cei de care nouă ne este teamă”.

 

Dr. Laurenția Galeș a evidențiat, în același cotext, problema criteriilor de calitate impuse de Ministerul Sănătății, fără a ține cont de realitatea din teren, care dacă „sunt luate dintr-o revistă s-ar putea să nu ne putem încadra și să nu putem deservi pacienții”. În acest sens a dat exemplul unui criteriu pentru reconstrucția mamară, care spune că spitalul care efectuează această intervenție trebuie să aibă linie de gardă 24/7 cu medici de chirurgie plastică, iar Institutul Oncologic, conform acestor criterii, nu ar putea să deruleze acest program. „Dacă are angajat un medic de chirurgie plastică, la numărul de reconstrucții mamare care ar fi necesare, ar putea desfășura această activitate, dar potrivit criteriilor de calitate amintite ar trebui să aibă 4 medici, care ar efectua 1-2 reconstrucții pe săptămână, ceea ce din punct de vedere calitate/cost nu se justifică. De aceea, trebuie să regândim aceste criterii de calitate, astfel încât ele să fie aplicabile”.

În ceea ce privește fondurile pentru inițierea unor tratamente, medicul a arătat că lucrurile în oncologie sunt extrem de dinamice, apar permanent noi molecule, sunt aprobate, dar nu pot fi folosite pentru că legiuitorul nu a putut prevedea o finanțare corectă și sustenabilă, iar „varianta nerambursării pentru că ți-ai depășit bugetul, nu este în beneficiul pacientului”. În aceste condiții, sunt necesare propuneri care să poată susține cheltuielile, atât în bugetul de anul irmător, cât și prin alte mijloace de finanțare.

 

Dr. Galeș a adus în discuție și necesitatea rezolvării problemelor privind accesul pacienților internați la radioterapie, în cazul cărora care „nu se poate deconta procedura de radioterapie pe care ei o fac în fiecare zi, conform sistemului actual de decontare. Acești pacienți sunt rambursați pe DRG, pe indice de complexitate al cazului, și atunci, dacă o pacientă cu cancer mamar, spre exemplu, face radioterapie cinci săptămâni, spitalul primește în jur de 1.800 de lei. Dacă pacienta ar face radioterapie în ambulatoriu, și radioterapie standard, nu neapărat cu tehnici moderne, decontarea ar fi undeva în jur de 7.500 de lei în 5 săptămâni. Din această cauză, singurele spitale din București care internează pacienți oncologici care au nevoie de radioterapie sunt Institutul Oncologic și Spitalul Colțea, restul, toți fac radioterapie numai în ambulatoriu. Iașiul a găsit o soluție, printr-un hotel pentru pacienți, și probabil că va trebui replicată. Mai trebuie spus însă că spitalul din Iași are aproximativ 1000 de salariați la aproximativ 300 de paturi, pe când IOB are același număr de salariați la un număr dublu de paturi și ni se spune că suntem la maxim cu normativul și nu putem angaja mai mulți salariați. Și atunci, avem medici puțini și pacienți pe listele de așteptare. Cred că trebuie găsită o soluie, pentru că un pacient oncologic care are nevoie de spitalizare la noi are nevoie și de mai multă îngrijire și de mai mult personal decât în ambulatoriu”, a punctat conf. dr. Laurenția Galeș.

Aceasta a concluzionat că trebuie regândite programele de rezidențiat, pentru a avea mai mulți specialiști, dar și normarea cu privire la numărul de pacienți pe care-i poate trata un medic la o calitate corespunzătoare.

 

Pe de altă parte, conf. univ. av. dr. Dan Cimpoeru, a subliniat că Ministerul Sănătății este «cap de coardă» în toată această aventură care va urma, în ceea ce privește implementarea PNPCC, și din păcate Ministerul Sănătății nu este prezent. Legea a intrat deja în vigoare în 8 noiembrie, fiind publicată în Monitorul Oficial, iar teoretic, din 9 noiembrie, Ministerul Sănătății trebuia să înceapă să organizeze aceasta primă întâlnire. Paradoxal, o organizează asociația de pacienți. Chestiunile de rezolvat din acest plan sunt multe și, până la urmă, aceste detalii vor face ca planul să fie transpus în viața reală sau nu”, a atras atenția specialistul în Drept. 

Acest Plan (lege), dacă nu este pus în aplicare în mod corect, va rămâne o simplă lege ca multe altele care nu se aplică, o lege lipsită de conținut”, a spus specialistul, arătând că multe din măsurile prezente în plan necesită „măsuri de legislație primară”, adică modificarea Legii 95 a Sănătății și a multor altele, precum și adoptarea unor noi acte normative, astfel încât să se dea drumul PNPCC, pe porțiunile pe care poate funcționa, astfel încât să nu se „piardă trenul”.

 

Medicul Marius Geantă, președinte și co-fondator al Centrului pentru Inovație în Medicină, unul dintre specialiștii care au contribuit la elaborarea PNPCC, a adus în discuție faptul că medicina personalizată reprezintă „nucleul” acestui plan. „Astăzi, a discuta despre medicina personalizată este deja ceva obișnuit și este normal să se întâmple așa, pentru că în ultimii ani, cel puțin în oncologie, și-a dovedit valoarea. Trebuie spus că medicina personalizată ar trebui privită într-un sens mai larg față de medicina de precizie care se referă la alegerea tratamentului potrivit în funcție de starea unuia sau a mai multor biomarkeri relevanți și duce lucrurile ceva mai departe, reprezintă un concept care ia în calcul toate datele care pot fi generate în legătură cu o persoană. De altfel, una dintre marile noutăți ale PNPCC este faptul că medicina personalizată este o temă transversală, care începe de la prevenție, trece prin depistarea precoce și screening, ajunge la diagnostic și tratament și abordează și calitatea vieții, prin paliație. În această epocă, a medicinei genomice și a evoluției industriale 4.0, suntem în situația în care putem să generăm foarte multe date, iar sistemele de sănătate din întreaga lume produc enorm de multe date. În oncologie, din fericire, pe baza acestor date putem alege tratmentul potrivit pentru tot mai multe forme de cancer”, a spus dr. Geantă, exprimându-și convingerea că Planul Cancerului nu va râmâne doar pe hârtie.

 

Președintele FABC, Cezar Irimia, i-a rugat pe toți cei prezenți să sprijine identificarea celor mai bune soluții de implementare a PNPCC, exprimându-și satisfacția că s-a putut discuta despre „posibilitatea implementării PNPCC, pe care ni l-am dorit de atâția ani, și am căutat startul cel mai bun pentru acest lucru. Numai împreună cu toți factorii de decizie și cei implicați, vom putea merge, în mod susținut, mai departe”, a punctat Cezar Irimia.

Acesta a subliniat că va convoca Consiliul Științific al FABC, care să vină cu soluții imediate în vederea implementării PNPCC, pe care le va prezenta ministrului Sănătății sau persoanei desemnate de acesta pentru a coordona grupul de lucru care elaborează normele de implementare a Planului Cancerului și și-a exprimat „certitudinea” că ministrul Alexandru Rafilava trata în mod responsabil aceste propuneri”.

Avocatul Dan Cimpoeru a atras atenția că este bine să se formuleze cât mai multe propuneri, dar în același timp, să fie selectate cele care pot fi aplicate și să fie corelate cu legislația existentă care poate și trebuie corectată pentru a fi adaptată la realitatea românească, pentru a nu se întâmpla ca în Legea malpraxisului care, din cauză că au existat prea multe idei venite din partea unor persoane fără experiență, a eșuat.

 


Adaugati un comentariu


 

*