CMR a reluat seria dezbaterilor publice despre malpraxis

Legislația actuală impune clarificarea condițiilor în care medicul poate răspunde profesional, civil și penal, în acord cu legislația europeană și internațională – este concluzia dezbaterilor lansate de Colegiul Medicilor din România pe tema gestionării greșelilor medicale.

 

Colegiul Medicilor din România (CMR) a reluat seria dezbaterilor publice pe tema gestionării greșelilor medicale în România. Primul eveniment organizat pe această temă, în acest an, a avut loc la Cluj-Napoca, miercuri, 18 ianuarie, în Amfiteatrul Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu”. Participanții au luat în discuție problematica răspunderii penale a medicului pentru greșeli medicale, cea mai severă formă de răspundere juridică, pe lângă răspunderea civilă (plata despăgubirilor către pacient) și cea disciplinară (sancțiuni care pot merge până la interdicția exercitării profesiei), se arată într-un comunicat remis de CMR.

„Greșeala este inerentă practicii medicale, în condițiile unor sisteme medicale din ce în ce mai complexe, în care medicul este doar o mică parte dintr-un întreg angrenaj. Organisme internaționale precum OMS consideră că factorii ce țin de sistem – resursele umane limitate, nivelul crescut de oboseală a personalului medical, echiparea necorespunzătoare a unităților sanitare, circuitele necorespunzătoare din unitățile sanitare, absența unor protocoale clare de îngrijire medicală etc. – sunt principalii responsabili de apariția greșelilor medicale și recomandă, între altele, învățarea din greșeli printr-o abordare nepunitivă”, a afirmat, la Cluj, prof. univ. dr. Daniel Coriu, președintele CMR.

 

Președintele CMR a subliniat că, spre deosebire de alte țări europene, unde există mecanisme eficiente de mediere și despăgubire rapidă a pacienților, astfel încât există foarte puține procese penale intentate medicilor pentru neglijență extremă, încălcarea cu bună știință a unor standarde de bună practică etc. – în general greșeli foarte grave sau cu intenție -, în România, acțiunile intentate de pacienți în direcția răspunderii penale sunt mult mai frecvente.

„Din păcate, această situație aduce cu sine numeroase consecințe negative asupra actului medical, exodul medicilor, practicarea pe scara largă a medicinei defensive, cu scăderea calității tratamentului pacienților cu risc înalt, creșterea costurilor medicale prin teste și consultații care nu sunt neapărat necesare, întârzierea actului medical, timp prețios pierdut. Medicii ajung să ia anumite decizii medicale pentru a preveni eventuale conflicte litigioase. Este, prin urmare, necesară o schimbare în sistemul de gestionare a greșelilor medicale din România, prin introducerea unor mecanisme care să încurajeze recunoașterea greșelii și învățarea din greșeli, dar și la nivel de reglementare”, a atras atenția prof. dr. Daniel Coriu.

 

În exercitarea practicii medicale, în care „obiectul de activitate” este corpul uman, medicul este mai expus decât orice alt profesionist la acuzații de vătămare a integrității corporale, a subliniat Andrei Nanu, șeful Disciplinei „Elemente juridice medicale și malpraxis” de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, prezent la dezbatere.

„Atitudinea de severitate a practicii judiciare este justificată în anumite situații. Pentru o practică judiciară coerentă, este însă necesar să se clarifice condițiile în care medicul poate răspunde inclusiv penal. În practica judiciară internațională este făcută, de exemplu, distincția dintre o greșeală involuntară și încălcarea conștientă, voluntară a normelor de bună practică medicală de către medic, rezultând forme diferite de răspundere juridică”, a spus dr. Andrei Nanu, citat în comunicatul CMR.

Dezbaterea, moderată de dr. Vlad Mixich, expert în politici de sănătate a reunit experți din domeniul medical și juridic, dar și reprezentanți ai asociațiilor de pacienți.

 

Reamintim că, în noiembrie 2022, Colegiul Medicilor din România a demarat o serie de dezbateri publice prin care sunt aduse în discuție deficiențele sistemului de gestionare a greșelilii medicale în România și se încearcă identificarea unor soluții care „să contribuie la o mai bună aliniere a sistemului medical românesc la practicile internaționale”, precum și la „creșterea calității actului medical și gradului de satisfacție a pacienților”.

În cadrul primei dezbateri, desfășurate la București, participanții au subliniat importanța raportării voluntare și analizei detaliate a greșelilor medicale într-un sistem nepunitiv, pentru a evita repetarea acestora pe viitor și a îmbunătăți calitatea actului medical. Reprezentanții CMR au declarat că „pacientul are un drept incontestabil de a primi, într-un timp rezonabil, compensații financiare în cazul în care o greșeală medicală i-a cauzat o suferință sau un prejudiciu”. În acest sens, sunt necesare modificări legislative care să permită o soluționare mult mai rapidă a dosarelor de răspundere civilă în caz de malpraxis, concomitent cu întărirea mecanismelor de răspundere disciplinară, astfel încât, în cazul greșelilor grave sau repetate, să intervină ridicarea dreptului de practică a medicului, pentru a proteja alți pacienți.

 

În scopul eficientizării mecanismului de răspundere civilă, reprezentanții Colegiului Medicilor au propus, în cadrul dezbaterii de la Timișoara, înființarea unui corp al experților medicali care să realizeze expertiza judiciară. Spre deosebire de alte domenii unde expertiza judiciară este realizată de experți independenți acreditați, cea în domeniul malpraxisului este realizată acum de serviciile de medicină legală la nivel teritorial și, respectiv, Institutul Național de Medicină Legală.

„Sistemul actual nu funcționează și există întârzieri care pot ajunge de la câteva luni la câțiva ani. În plus, practica CEDO a arătat că sistemul actual nu asigură independența expertizei judiciare în cauzele de malpraxis, sistemul de medicină legală fiind direct subordonat autorităților din domeniul sănătății”, au concluzionat participanții la dezbatere.

Tocmai de aceea, Colegiul Medicilor din România vrea ca în urma acestor dezbateri să formuleze o serie de propuneri care să reprezinte un punct de plecare pentru schimbarea legislației și îmbunătățirea sistemului medical românesc, în acord cu practicile internaționale în domeniu.

 

Îmbunătățirea sistemului polițelor de asigurare pentru medici în caz de malpraxis, astfel încât plata despăgubirilor materiale și morale pentru pacienții care au suferit prejudicii să fie preluată în mod real și efectiv de asigurători în temeiul poliței de malpraxis, a fost o altă propunere discutată în cadrul dezbaterilor, la Târgu Mureș.

În opinia reprezentanților CMR, „polița pentru malpraxis ar trebui să fie similară polițelor RCA, astfel încât asigurătorul să fie obligatoriu alături de medic în fața instanței civile, iar polița să acopere cu adevărat riscul în caz de malpraxis”. O astfel de schimbare ar putea duce la o eventuală creștere a primelor de asigurare pentru polițele de malpraxis, dar polița ar asigura o protecție reală medicilor, spre deosebire de situația actuală când se achită sume mici în schimbul cărora medicii nu beneficiază, în mod real, de nicio protecție.

Colegiul Medicilor din România își exprimă speranța ca, prin soluțiile identificate în cadrul evenimentului de la Cluj-Napoca și în cadrul celor care vor urma, „să contribuie la o mai bună aliniere a sistemului medical românesc la practicile internaționale, creșterea calității actului medical și gradului de satisfacție a pacienților”.

Dezbaterile vor continua în luna februarie la Iași și Craiova.