Colegiul Medicilor: Polița de malpraxis medical ar trebui să fie similară cu asigurarea RCA

În cadrul unei noi întâlniri cu medicii din teritoriu, președintele Colegiului Medicilor din România, prof. dr. Daniel Coriu, a afirmat că sistemul actual al polițelor de malpraxis nu le oferă medicilor o protecție reală și ar trebui schimbat, după modelul RCA. 

 

O nouă dezbatere a Biroului Executiv al Colegiului Medicilor din România (CMR), pe tema reducerii greșelilor medicale și a modului în care sistemul medical românesc se raportează la ele. Dezbatera a avut loc miercuri, 23 noiembrie, în amfiteatrul Facultății de Farmacie din cadrul Universității de Medicină, Farmacie și Științe Tehnologice (UMFST) „George Emil Palade” din Târgu Mureș și a reunit experți din domeniul medical și juridic alături de asociații de pacienți din județele Sibiu, Bistrița Năsăud, Brașov, Harghita, Covasna și Târgu Mureș. Discuția a fost moderată de dr. Vlad Mixich, expert în politici de sănătate.

În contextul în care siguranța pacientului este o temă prioritară în întreaga lume, atât pentru profesioniștii din domeniul medical, cât și pentru beneficiarii serviciilor medicale, prof. dr. Leonard Azamfirei, rectorul UMFST Târgu Mureș și gazda evenimentului, a subliniat importanța acestei teme care a ajuns în spațiul public la inițiativa CMR și este abordat atât din perspectiva medicală și din cea a pacientului, cât și din perspectivă socială, întrucât cu cât mai mulțumiți sunt pacienții și personalul medical, cu atât se vor reduce și costurile actului medical.

 

La fel ca și în cadrul întâlnirilor de la București și Timișoara, prof. univ. dr. Daniel Coriu, președintele CMR, a declarat, între altele, că „polițele de malpraxis cuprind foarte multe clauze de exonerare și nu acoperă, de exemplu, despăgubirile morale. Medicii plătesc prime de asigurare mici, dar în caz de malpraxis, medicul nu este în mod real protejat de această poliță”, astfel că problema despăgubirilor materiale și morale pentru pacienții care au suferit prejudicii trebuie preluată în mod real și efectiv de asigurători în cadrul poliței de malpraxis.

Printre soluțiile luate în calcul de participanții la eveniment s-a numărat introducerea unor clauze obligatorii în polițele de malpraxis, astfel încât asigurătorii să fie parte în dosarele civile de răspundere a medicilor.

„În România, în caz de malpraxis, medicul se găsește de cele mai multe ori singur în fața instanței. De cele mai multe ori, spitalul este parte în dosar doar pentru că pacientul consideră că acesta are un grad mai mare de solvabilitate și solicită să răspundă solidar cu medicul. Aceasta este din păcate în acest moment realitatea din România. Iar acest lucru creează o presiune psihologică enormă asupra medicilor”, a subliniat profesorul Coriu.

 

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) consideră că faptul că factorii ce țin de sistemul de Sănătate – precum resursele umane limitate, dotarea insuficientă, circuitele necorespunzătoare din unitățile sanitare sau absența unor protocoale clare de îngrijire medicală – sunt principalii factori responsabili de apariția erorilor medicale.

„Dacă în alte țări, precum Franța, clinica, sistemul de asigurări și sistemul medical în ansamblu își asumă responsabilitatea și intervin, din păcate România asistăm la situația în care medicul este pe cont propriu”, a mai spus prof. Daniel Coriu.

Prof. univ. dr. Horațiu Suciu, medic primar de chirurgie cardiovasculară și șeful Clinicii de cardiologie cardiovasculară din Târgu Mureș a subliniat că în chirurgia inimii, care „este un organ vital, marja de eroare este zero, orice greșeală find plătită foarte scump, cu viața, pentru toate celelalte probleme existând soluții”.

Reprezentanții CMR consideră că polița pentru malpraxis ar trebui să fie similară polițelor RCA, astfel încât asigurătorul să fie obligatoriu alături de medic în fața instanței civile, iar polița să acopere cu adevărat riscul în caz de malpraxis. O astfel de schimbare va duce cel mai probabil la creșterea primelor de asigurare pentru polițele de malpraxis, dar este de preferat ca medicii să achite mai mult pentru o poliță care să îi protejeze cu adevărat.

 

Colegiul Medicilor din România a demarat, pe data de 2 noiembrie o serie de dezbateri publice, cu participarea medicilor, reprezentanților presei, asociațiilor de pacienți, societății civile și sindicatelor în domeniul medical, care aduc în discuție deficiențele sistemului de gestionare a greșelii medicale în România.

În cadrul primei dezbateri, desfășurate la București, participanții au subliniat importanța raportării voluntare și analizei detaliate a greșelilor medicale într-un sistem nepunitiv, pentru a evita repetarea acestora pe viitor și a îmbunătăți calitatea actului medical. Reprezentanții Colegiului Medicilor au declarat că pacientul are un drept incontestabil de a primi, într-un timp rezonabil, compensații financiare în cazul în care o greșeală medicală i-a cauzat o suferință sau un prejudiciu pacientului. În acest sens, sunt necesare modificări legislative care să permită o soluționare mult mai rapidă a dosarelor de răspundere civilă în caz de malpraxis.

În plus, se impune întărirea mecanismelor de răspundere disciplinară astfel încât, în cazul greșelilor grave sau repetate, de exemplu, să intervină ridicarea dreptului de practică a medicului pentru a proteja alți pacienți.

 

În scopul eficientizării mecanismului de răspundere civilă, reprezentanții Colegiului Medicilor au propus în cadrul dezbaterii din 16 noiembrie, la Timișoara, înființarea unui corp al experților medicali care să realizeze expertiza judiciară. Medici acreditați din toate specialitățile și care cunosc foarte bine practica medicală vor oferi expertiză instanțelor civile astfel încât acestea să poată fi lămurite dacă este vorba despre un caz de malpraxis sau nu.

Spre deosebire de alte domenii, unde expertiza judiciară este realizată de experți independenți acreditați, cea în domeniul malpraxisului medical este realizată acum de către serviciile de medicină legală la nivel teritorial și respectiv Institutul Național de Medicină Legală, dar CMR a arătat că acest sistem nu funcționează și există întârzieri care pot ajunge de la câteva luni la câțiva ani.

În plus, practica CEDO a arătat că sistemul actual nu asigură independența expertizei judiciare în cauzele de malpraxis, sistemul de medicină legală fiind direct subordonat autorităților din domeniul sănătății.

Dezbaterile vor continua în lunile ianuarie și februarie 2023, la Cluj, Iași și Craiova.