Înghițim antibiotice cu pumnul și riscăm să nu mai putem fi tratați atunci când avem nevoie

România ocupă primul loc în Europa la consumul de antibiotice, cu peste 25 de doze administrate zilnic la 1.000 de locuitori, arată un studiu publicat de Centrul European pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (ECDC). 

 

Antibioticele reprezintă probabil cel mai mare progres medical al ultimului secol, au salvat sute de milioane de vieți, au scurtat durata suferințelor prin infecții şi, în numeroase alte cazuri, au prevenit apariția unor sechele ale infecțiilor. Devenite disponibile în anii 1940, antibioticele au ajutat la creșterea speranței de viață și oamenii au putut supraviețui unor infecții care odinioară erau mortale, dar supraprescrierea și consumul excesiv de antibiotice au dus la rezistența antimicrobiană, una dintre cele mai presante probleme de sănătate publică globală.

În 2019, s-au înregistrat aproape 5 milioane de decese la nivel global care au fost asociate cu rezistența la antibiotice (din care 1,3 milioane au fost atribuite direct acesteia), potrivit The Lancet. În același an, OMS a identificat 32 de antibiotice aflate în dezvoltare clinică ce se adresează listei OMS de agenți patogeni prioritari, însă doar 6 din cele 32 au fost clasificate ca inovatoare. Dezvoltarea unui nou antibiotic poate dura 10-15 ani și implică anumite costuri ce depășesc 1 miliard USD, iar în ultimii trei ani, niciun nou antibiotic nu a fost descoperit, în timp ce folosirea neadecvată a lor a dus la creșterea alarmantă a rezistenței la aceste medicamente. Lipsa accesului la antimicrobiene de calitate rămâne o problemă majoră de sănătate globală. OMS atrage atenția că, fără acțiuni constante de conștientizare a consumului responsabil de antibiotice, până în anul 2050, infecțiile rezistente la antibiotice ar putea provoca 10 milioane de decese pe an.

 

La nivel european, românii își administrează cele mai multe antibiotice „după ureche”, deși medicii atrag permanent atenția că afecțiunile virale nu se tratează cu antibiotice și pe lângă faptul că în astfel de cazuri, antibioticele nu oferă niciun beneficiu, crește rezistența bacteriilor față de antibioticele la care sunt expuse, făcând ca infecțiile determinate de bacteriile rezistente la antibiotice să fie mai greu de tratat.

„Infecțiile căilor aeriene superioare (nas, sinusuri, faringe, laringe, ureche) sunt responsabile de o mare parte a consumului nejustificat de antibiotice. Cei mai mulți pacienți nu au nevoie de antibiotice, ci doar de medicație simptomatică (antitermice, antiinflamatoare, descongestionante nazale, vitamina C, etc.) pentru a se recupera. În jur de 90% din durerile în gât au o etiologie virală și nu necesită antibiotice. Rata ridicată de prescriere a antibioticelor pentru viroze respiratorii contribuie semnificativ la creșterea rezistenței bacteriene”, arată prof. dr. Codruț Sarafoleanu, secretar general Societatea Română de Rinologie.

 

În România este interzisă eliberarea antibioticelor fără rețetă, dar în ultimul an, țara noastră se situează pe primul loc în Uniunea Europeană la consumul de antibiotice, după ce în ultimii 11 ani s-a aflat pe primele 5-6 locuri. Abuzul de antibiotice a determinat cele mai mari niveluri ale rezistenței la principalele antibiotice utilizabile pentru stafilococul auriu, pentru Pseudomonas aeruginosa (piocianic) şi unele dintre cele mai mari pentru bacterii de spital (Acinetobacter, Klebsiella pneumoniae) şi din afara spitalelor  (Escherichia coli -principala cauză de infecții urinare, pneumococ -principala cauză de pneumonii, sinuzite, otite și pentru enterococi). Pentru tratarea acestora este nevoie de antibiotice din ce în ce mai toxice şi mai costisitoare, iar în unele cazuri rămân foarte puține soluții de tratament, transmite Ministerul Sănătății.

„Sezonul rece este în toi și vedem o explozie a cazurilor de viroze atât la adulți, cât și la copii. În România încă ne confruntăm deseori cu pacienți care vin în cabinete sau la farmacie pentru a cere antibiotice pentru a trata simple răceli sau dureri în gât. Este important să creștem gradul de educație, pentru a avea arme să tratăm infecții mai grave care chiar au nevoie de antimicrobiene”, a declarat dr. Dina Mergeani, Președintele Societății Naționale de Medicina Familiei.

 

Autoritățile medicale, medici, asociații profesionale, asociații de pacienți, mass-media și principalul producător de antibiotice din țara noastră și-au reunit eforturile în contextul „Zilei europene a informării despre antibiotice” (18 noiembrie) și a „Săptămânii mondiale a conștientizării antimicrobiene” (18-24 noiembrie).

„Este important ca românii să înțeleagă cum putem trata corect o răceală comună sau o durere în gât, apelând de cele mai multe la tratamente simptomatice. Campania pe care o lansăm azi își propune să aducă în atenție obiceiurile de consum de antibiotice și să educe cu privire la rolul acestora și al altor medicamente în tratarea infecțiile căilor respiratorii superioare”, a exlicat dr. Vlad Budu, președinte Executiv, Societatea Română de Rinologie.

Antibiotice Iași a desfășurat, la Iași și la București, campania „Tratează antibioticele cu grijă pentru un viitor fără grijă!”. „Este responsabilitatea noastră, a tuturor, și cu atât mai mult a companiei noastre, producător recunoscut în domeniu, să prevenim creșterea rezistenței antimicrobiene, astfel încât să păstrăm valoarea acestor medicamente de neînlocuit în terapeutică, pentru generațiile viitoare“, a declarat Andrada Cozac, manager medical Antibiotice Iași.

 

Studenții mediciniști ieșeni au organizat și un flash mob, pentru a atrage atenția asupra importanței utilizării responsabile și corecte a antibioticelor, salvatoare de vieți. Totodată, în cadrul unor workshop-uri, studenții și medicii rezidenți de diferite specialități, din Iași și București, au fost instruiți despre utilizarea corectă a antibioticelor în practica medicală. „Antibioticele reprezintă o descoperire științifică extrem de valoroasă, care a salvat zeci de milioane de vieți în ultimii 70 de ani și care reprezintă o zestre de mare preț a umanității. Cu toții trebuie să avem grijă să nu dăm ocazia bacteriilor să se modifice și să devină rezistente la antibiotice pentru că, în curând, nu vom avea resursele necesare tratării unor infecții pe care, acum, le considerăm banale. O misiune importantă pe care o avem este aceea de a păstra cât mai nealterată această achiziție, printr-o acțiune globală de utilizare rațională a antibioticelor atât la oameni, cât și la animale și în mediul înconjurător. Sunt extrem de încântată să contribui la acest demers al companiei Antibiotice care ne oferă posibilitatea să ne implicăm activ în acțiuni de susținere și conștientizare privind utilizarea responsabilă a antibioticelor”, a subliniat prof. dr. Egidia Miftode, medic primar Spitalul de Boli Infecțioase „Sfânta Cuvioasă Paraschiva”.

 

De asemenea, la radio și în social media, medici reputați din diferite specialități au oferit sfaturi valoroase privind consumul și efectele administrării de antibiotice responsabile și au încercat să explice că între mitul „antibioticele tratează orice boală însoțită de febră” și cel potrivit căruia „antibioticele sunt dăunătoare și nu trebuie folosite”, administrarea responsabilă de antibiotice este cea mai bună și mai eficientă atitudine care poate fi abordată.

Cu toții au subliniat că gripa şi răceala sunt două exemple de infecții peste care antibioticele nu ne ajută să trecem. Cu toate acestea, un studiu realizat în mai 2022 arată că 49% dintre românii cu vârste între 25 și 34 de ani cred că antibioticele sunt eficiente pentru durerile în gât, 54% consideră că antibioticele sunt eficiente pentru răceli și gripă, 42% cred că antibioticele ar trebui să fie disponibile la cerere în farmacie, iar 35% că ar trebui să fie eloberate fără prescripție medicală.

,,În aproximativ 90% din infecțiile respiratorii, indiferent că vorbim de infecții acute ale căilor respiratorii, de faringite, rinite sau rinosinuzite, sunt cauzate de virusuri, iar administrarea antibioticului într-o patologie virală nu aduce absolut niciun beneficiu și chiar pot face mai mult rău decât bine”, au atras atenția medicii.

 

Medicii infecționiști atrag atenția că antibioticele sunt o clasă specială de medicamente care, din cauză că lucrează împotriva unor agenți vii, împotriva unor bacterii care vor să supraviețuiască, spre deosebire de celelalte medicamente, își limitează efectul în timp și ,,chiar dacă le utilizăm corect, dar mai ales când le utilizăm incorect, contribuim la limitarea efectului antibioticelor utilizate împotriva unora sau altora dintre speciile bacteriene implicate în infecții”.

Prof. dr. Adrian Streinu Cercel, medic primar boli infecțioase Institutul Matei Balș București, a explicat că „antibioticele sunt medicamente de neînlocuit, un motiv în plus pentru a le administra corect și numai atunci când este necesar. Acționând în acest mod, cu siguranță vom putea reduce din actualele forme de rezistență bacteriană la antibioticele în uz și vom putea preveni și apariția altor germeni rezistenți. Însă la acest deziderat, în mod obligatoriu va trebui să adăugăm și o educație medicală corectă, pentru toți participanții, adică pacienți, oameni de rând, și nu în ultimul rând medici, asistenți medicali”. 

 

Referitor la principiile de prescriere corectă a antibioticelor și modul în care trebuie acționat în cazul copiilor, conf. dr. Mihai Craiu, medic primar pediatrie, Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului „Alessandrescu-Rusescu” din București, a arătat că atunci când copilul răcește sau are febră, de multe ori, părinții se gândesc dacă trebuie sau nu să-l ducă în colectivitate și la administrarea de tratamente naturiste sau la tratamente cu antibiotice sau la cortizon. „Răspunsul scurt este că ar trebui să decidă medicul nostru, medicul de familie, medicul specialist al copilului. De ce? Pentru că un antibiotic folosit când nu este cazul, lasă în urma sa numai microbi rezistenți, iar următoarea infecție va fi mai greu de tratat. Iar bolile realmente bacteriene, tratate cu siropuri de plante, nu se vindecă niciodată”.

În completare, dr. Adrian Marinescu, medic primar boli infecțioase, director medical Institutul „Matei Balș” București a subliniat că „antibioticele se recomandă strict pacienților care au infecții bacteriene. Virozele nu se pot trata cu antibiotic. Antibioticul poate fi prescris doar de către medic, trebuie să fim atenți pentru ce luăm antibiotice, pentru ce interval de timp. Antibioticul potrivit pentru fiecare pacient ține de tipul de infecție și de istoricul medical al acestuia”.

 

Dr. Valeria Herdea, medic primar medicină de familie, Președinte AREPMF – Asociația Română pentru Educație Pediatrică în Medicina de Familie, spune că „utilizarea judicioasă a antibioticelor ne ferește de a dezvolta rezistența microbiană dată de antibiotice” iar „păstrarea sănătății reprezintă o responsabilitate a tuturor, este o responsabilitate care privește în primul rând prezentul, apoi viitorul nostru”. 

Dr. Sandra Alexiu, medic primar medicină de familie, președinte al Asociației Medicilor de Familie București, aa arătat, pe de altă parte, că „în ultimii 40 de ani, nu s-au descoperit molecule noi, de aceea trebuie să le folosim foarte eficient pe cele pe care le avem. Una dintre metode este să facem o pauză în utilizarea lor, astfel încât să treacă niste ani și microbii să se dezobișnuiască de antibioticul respectiv. În acest fel putem să combatem cu eficiență rezistența la antibiotic”.

Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC), consideră că este necesar să fie găsite și soluții „pentru a scădea acest consum de antibiotice”, pentru că „orice creștere a consumului va crește rezistența și vom ajunge să nu mai putem să tratăm boli infecțioase”.

 

O veste bună privind reducerea răspândirii bacteriilor rezistente la antibiotice în spitale vine de la Universitatea din Queensland, Australia. Dr. Patrick Harris și dr. Brian Forde de la Centrul de Cercetare Clinică al UQ au ​​folosit secvențierea genomică integrală ca instrument de supraveghere pentru a identifica, urmări și destabiliza agenții patogeni care provoacă infecții asociate asistenței medicale (IAAM). „Testarea genomică poate preveni sute de infecții, economisind milioane de dolari prin reducerea costurilor serviciilor de îngrijire”, iar în același timp „poate duce la reducerea suferinței și la scăderea numărului de decese”, susține dr. Harris, care arată că „mai mult de 9% dintre persoanele internate în spital vor dobândi o infecție asociată, iar costul tratamentului devine o povară uriașă pentru sistemul de sănătate”.

Studiul de patru ani a comparat bacteriile rezistente la antibiotice, colectate de la pacienți din spitalele din Queensland, pentru a identifica legăturile genomice și, la rândul lor, rata de transmitere de la pacient la pacient. „Implementarea secvențierii în acest mod a însemnat că am putea identifica, urmări și întrerupe transmiterea acestor bacterii în timp real”, a declarat dr. Forde, care consideră că deși costisitoare și „dificil de implementat, strategiile de prevenire a infecțiilor, bazate pe aceste abordări genomice, vor deveni probabil noul standard de aur” și vor duce la economii pentru sistemul de sănătate prin îmbunătățirea prevenției IAAM.