Românii continuă și își trateze răcelile cu antibiotice

Cel mai recent studiu furnizează date îngrijorătoare în acest sens, mai ales că există și medici care prescriu cu foarte mare ușurință astfel de tratament pentru orice viroză ușoară și durere în gât.

 

În urmă cu o lună, în perioada 10-17 octombrie, Societatea Română de Rinologie și Societatea Naţională de Medicina Familiei au efectuat un studiu la nivel național pentru a afla „Cum se tratează românii de răceală și gripă”, iar rezultatele sunt alarmante, întrucât relevă că peste 4,5 milioane de persoane s-au tratat în ultimul an cu antibiotice pentru a scăpa de o răceală manifestată cu durere în gât, 30% dintre ei apelând la automedicație, fără a avea în acest sens vreo recomandare de la medic. Nu întâmplător, rezultatele studiului au fost făcute publice la debutul Săptămânii Mondiale a Conştientizării asupra Antibioticelor, marcată în perioada 18-24 noiembrie, la inițiativa Organizației Mondiale a Sănătății.

Comentând aceste rezultate, prof. dr. Codruţ Sarafoleanu, secretar general al Societății Române de Rinologie, a precizat că această abordare a pacienților care își administrează antibiotice la cel mai mic semn de răceală este total greșită și nu face decât să contribuie la creșterea rezistenței bacteriene, care este una dintre cele mai mari probleme de sănătate publică la nivel mondial. Acesta a precizat că la fel de îngrijorător este faptul că există încă mulți medici care prescriu cu mare ușurință un astfel de tratament, deși roșul în gât, secrețiile nazale și nasul înfundat nu necesită administrarea de antibiotice. „Greşelile aparţin pacientului, care face automedicaţie cu antibiotic la primul semn de răceală, medicilor care prescriu cu uşurinţă antiinfecţioase pentru simple viroze sau dureri în gât, dar şi uşurinţei cu care, uneori, se pot procura aceste medicamente din farmacii”, a declarat dr. Sarafoleanu.

 

La rândul său, dr. Dina Mergeani, președintele Societăţii Naţionale de Medicina Familiei, a adăugat că studiul indică faptul că o treime din cei care au apelat la antibiotice fără prescripție de la medic s-au documentat în acest sens apelând la Internet sau la sfaturile cunoscuților.

Majoritatea românilor preferă să apeleze la remediile tradiționale pentru răceală și dureri în gât, însă faptul că 45% dintre ei și-au administrat antibiotice, deși nu era cazul este foarte îngrijorător.

„O mare parte dintre români apreciază remediile tradiţionale pentru răceala cu durere în gât şi optează pentru ele ca adjuvant. Totuşi, convingerea eronată că antibioticul este panaceu universal şi dorinţa de a avea o vindecare rapidă îi fac pe mulţi concetăţeni să apeleze direct la tratamentul antibiotic, fără un examen medical prealabil la medicul de familie, care să stabilească tratamentul adecvat afecţiunii de care suferă”, a subliniat medicul.

 

În același timp, un raport prezentat de Societatea Română de Microbiologie în cadrul unei conferințe ce a marcat debutul Săptămânii Mondiale a Conştientizării asupra Antibioticelor menționează că România se afla, la finele anului trecut, pe locul 5 în Uniunea Europeană în ceea ce privește consumul de antibiotice care a crescut cu 3% față de 2017. În plus, doar 14% dintre adulții din România se documentează cu privire la utilizarea corectă a antibioticelor, media europeană la același indicator este de este de 33%. Specialiștii subliniază că se constată în continuare o utilizare în exces a claselor de antibiotice care favorizează rezistența bacteriilor, iar în ceea ce privește proporția antibioticelor obținute fără prescripție medicală, România se clasează pe locul 2 în UE, cu 15%.

În acest context, dr. Alexandru Rafila, președintele Societăţii Române de Microbiologie, a declarat că „sporirea nivelului de rezistenţă a bacteriilor la antibiotice este în mod clar legată de utilizarea excesivă sau incorectă a acestui tip de medicamente. Avem datoria să îmbunătăţim pregătirea profesioniştilor din sistemul medical şi să educăm publicul larg privind utilizarea prudentă a antibioticelor. România a avut în ultimii ani o tendinţă favorabilă de reducere a consumului de antibiotice, dar care acum s-a estompat. Este timpul pentru adoptarea Planului Naţional de Acţiune în domeniul rezistenţei la antimicrobiene şi implementarea lui rapidă pentru ca efectele favorabile asupra sănătăţii publice să fie evidenţiate prin reducerea consumului şi a rezistenţei la antibiotice”.

 

Cel mai recent raport al Centrului European pentru Controlul Bolilor (ECDC), publicat în contextul Săptămânii Mondiale de Informare asupra Antibioticelor, arată că România este „campioană” la o serie de bacterii rezistente la antibiotice, cele mai frecvente fiind Pseudomonas aeruginosa rezistent la piperacilină +/-tazobactam, aminoglicozide, carbapeneme, Streptococcus pneumoniae rezistent la penicilină și Staphylococcus aureus rezistent la meticilină (MRSA).

Pseudomonas aeruginosa este o bacterie ce se găsește în medii acvatice în natură și constituie o cauză majoră de infecții la pacienții internați, cu sistem imunitar slăbit, putând provoca pneumonii, infecții ale tractului urinar etc.

Streptococcus pneumoniae, o cauză comună de infecție în special în rândul copiilor mici, persoanelor în vârstă și pacienților cu sistem imunitar slăbit, poate provoca pneumonie, otită medie și chiar meningită.

Staphylococcus aureus, un microorganism implicat atât în infecții comunitare cât și intraspitalicești, colonizează frecvent pielea și nările oamenilor sănătoși. Infecţia poate fi de gravitate medie, dar poate duce şi la deces. Ajunse în sânge, bacteriile pot afecta orice parte a corpului, inclusiv organele interne, inima sau oasele.

Raportul vizează opt specii bacteriene invazive, izolate din sânge sau din lichidul cefalorahidian: Escherichia coli, Klebsiella pneumoniae, Pseudomonas aeruginosa, Acinetobacter spp, Streptococcus pneumoniae, Staphylococcus aureus, Enterococcus faecalis și Enterococcus faecium.