Românii de la oraș iau antibiotice „cu pumnul”, chiar dacă știu că astfel le scade eficiența

8 decembrie 2021 | 0 comentarii |

Mulți au recunoscut că își administrează astfel de tratamente pentru a scăpa de durerea de măsele, durerile de cap, tuse, dureri în gât și chiar Covid-19.

 

Românii din mediul urban continua să considere antibioticele un panaceu universal, capabil să trateze orice afecțiune și, în consecință, și le administrează ori de câte ori consideră că e necesar. O confirmă  odată în plus rezultatele unui studiu realizat de Reţeaua de Solidaritate și partenerii săi în cadrul Săptămânii de conştientizare a rezistenţei la antibiotice/antimicrobiene – o campanie inițiată la nivel internațional de Organizația Mondială a Sănătății. Studiul a avut loc în perioada 18-24 noiembrie și a vizat mediul urban, unde se presupune că populația este mai educată în ceea ce privește Sănătatea. Inițiatorii au urmărit să afle care este nivelul  cunoştinţelor populaţiei din mediul urban privind administrarea corectă a antibioticelor precum şi riscurile abuzului de astfel de medicamente.

Participanții la studiu din eșantionul reprezentativ au avut vârste cuprinse între 18 și 65 de ani, iar din răspunsurile lor a reieșit că 94% ştiu că utilizarea excesivă a antibioticelor le poate scădea eficienţa, iar 92% au auzit de termenul „rezistenţă la antibiotice”. Deși acest rezultat poate părea îmbucurător, studiul a mai stabilit că peste jumătate din românii de la oraș au luat antibiotice în ultimul an, iar în multe dintre cazuri, au apelat la un astfel de tratament pentru afecțiuni care nu necesită în mod normal antibiotice. Astfel, un sfert din respondenţi au luat antibiotice pentru dureri dentare, 14% pentru răceală, 13% pentru dureri în gât, 10% pentru gripă, 9% pentru Covid-19, 8% pentru febră, 6% pentru tuse şi 6% au luat antibiotice pentru dureri de cap.

 

Pe de altă parte, în teorie, românii din mediul urban par destul de bine informați în privința afecțiunilor ce pot fi tratate cu antibiotice,  72% dintre ei menţionând corect infecţia urinară, 45% menţionând corect o infecţie a pielii sau a rănilor și doar  29% menționând corect gonoreea ca boală ce se tratează cu antibiotice. În acelaşi timp, 41% consideră în mod eronat că durerea de dinţi poate fi tratată cu antibiotic, 32% răceala şi gripa, 29% durerea în gât, 28% febra şi 26%, Covid-19.

Autorii studiului au identificat și anumite confuzii pe care le fac românii de la oraș în privința acțiunii antibioticelor, 49% dintre aceștia crezând că antibioticele distrug virusuri, 72% fiind convinși că virusurile pot dezvolta rezistenţă la antibiotice, iar 59% considerând că rezistenţa la antibiotice este o problemă doar pentru persoanele care iau antibiotice în mod regulat.

În mod ciudat, aceste confuzii și administrarea greșită a medicamentelor se fac în condițiile în care  91% dintre respondenți au declarat că se informează de la medic în privința antibioticelor iar 42% cer sfatul farmacistului, în timp de 17% se documentează de pe internet, din surse oficiale.

 

Dr. Alina Jurcoane

Tot în cadrul aceluiași studiu, 62% dintre respondenți au declarat că au luat antibiotice la recomandarea medicului, în timp ce doar 11% la sfatul farmacistului. În ceea ce priveşte modul de prescriere a antibioticelor, 65% dintre românii din mediul urban declară că au fost supuşi unui test, ca de exemplu exudat faringian, înainte sau când au început tratamentul cu antibiotice.

Ca o concluzie, inițiatorii studiului spun că rezultatele denotă nevoia de implicare mai puternică a cadrelor medicale în conştientizarea problemei rezistenţei la antibiotice. Totodată, studiul evidențiază rolul important ce revine  personalului medical din România în limitarea accesului la antibiotice, administrarea corectă a acestora şi îndrumarea adecvată a pacienţilor.

Coordonatorul campaniei derulate în perioada 18-24 noiembrie, dr. Alina Jurcoane, a declarat cu referire la acest subiect că „deşi descoperirea antibioticelor a ajutat omenirea să vindece infecţii, salvând astfel milioane de vieţi, antibioticele trebuie utilizate cu mare grijă. Administrarea greşită a acestora ne poate duce la situaţia în care microbii vor deveni rezistenţi la toate medicamentele cunoscute şi astfel, milioane de vieţii vor fi în pericol. Folosirea în exces a antibioticelor duce la dezvoltarea de bacterii multirezistente, care nu mai răspund la niciun antibiotic cunoscut la ora actuală. Creşte astfel riscul de infecţii ce nu vor mai putea fi tratate, iar eficacitatea actuală şi viitoare a antibioticelor e realmente ameninţată. Antibioticele și antimicrobienele trebuie folosite doar cu prescripţia medicului, urmând întocmai modul de administrare şi durata tratamentului prescris”.  

 


Categorii: Actual, Analiza, Stiri

Adaugati un comentariu


 

*